28 mai 2013

PDL își asumă oficial proiectul USL de regionalizare ("dă-napoi", oarecum)


Restul propunerilor nu sunt decât un acompaniament orchestral al acestei teze. Va fi penibilă explicația PDL, la votul final, când va spune "da, ne-au respins parlamentul unicameral, dar regionalizarea este necesară, deci votăm pentru această variantă de revizuire, care va fi supusă referendumului".

"Nu putea lipsi", desigur, introducerea în Constituție a limitei maxime a deficitului bugetar, de 3% din PIB (la fel ca propunerea Mișcării Populare), fiind de fapt o chestiune promovată de nucleul german din UE, care să țină pe loc statele mai slab dezvoltate, limitându-le dezvoltarea pe credit. USL a admis verbal introducerea celor 3%, când era în opoziție, după ce a ajuns la guvernare nu a mai revenit cu precizări.

ARTICOLUL ACTUAL
ART.3 Teritoriul
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.

ARTICOL PROPUS DE PDL
ART.3
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. Împărţirea administrativă în regiuni se stabileşte prin lege, în baza principiilor istoric, geografic, socio-cultural, economic, mediu şi al populaţiei.

TEZA/MOTIVAȚIA
Reorganizarea administrativ-teritorial să fie făcută în acord cu prevederile Directivei nr. 1054/2001 a Comisiei Europene, care stabilește principiile pentru regionalizare – implică revizuirea dispozițiilor Art.(3) alin. (3) din Constituție, prin înființarea unităților administrativ-teritoriale ale regiunilor;



Un comentariu :

Riddick spunea...

Până de curând, PDL susținea că menținerea județelor este încă un nivel birocratic suplimentar, dar s-a pliat la linia USL, dându-și seama că nu ar trece un referendum care ar cere desființarea județelor.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: