Vuvuzelele Soros au intrat în trepidaţie

Tapalagă:

Despre Întoarcerea naţionalismului am scris prima dată în 27 martie, într-un text publicat în revista 22, în care remarcam şi tentaţia puterii, nu doar a opoziţiei, în a exploata discursul naţionalist, tentaţie vizibilă mai ales în diplomaţie (relaţiile cu Olanda, Serbia, Bulgaria etc.). Pe de-o parte, România se înscrie într-o tendinţă europeană de întoarcere la naţionalismul primitiv. Alegerile din Franţa au ilustrat, din acest punct de vedere, un nefericit exemplu de refugiu în viziuni izolaţioniste, antieuropene, antiimigraţioniste, protecţioniste.

Pe de altă parte, în cazul României s-a mai întâmplat ceva semnificativ: prăbuşirea încrederii populaţiei în UE. Ultimul eurobarometru anunţă practic trecerea României în rândul ţărilor eurosceptice. Încrederea în direcţia în care se îndreaptă UE a scăzut cu 14%, un procent uriaş. Astăzi, mai mult de jumătate din populaţia României nu mai crede că soluţiile bune vin de la Bruxelles. Această schimbare semnificativă de percepţie nu va rămâne fără urmări. Politicienii vor avea de acum certitudinea că pot schimba uşor macazul, că „europenismul“ nu mai este la modă, dimpotrivă.

O altă posibilă explicaţie în ce priveşte recursul la discursul naţionalismului-izolaţionist promovat de USL este intenţia opoziţiei de a transforma România, dintr-o „colonie occidentală“ într-o „colonie internă“, miza fiind împărţirea resurselor tot mai puţine după reguli autohtone, cu o justiţie perfect controlabilă. Ca să obţină asta, USL este obligată la nivel ideologic să promoveze eliberarea de „puterile străine“, adică decuplarea de valorile occidentale