29 octombrie 2010

România nu-i acolo



Consiliul European îşi desfăşoară lucrările în 28 şi 29 octombrie, iar unul dintre principalele subiecte abordate este bugetul Uniunii Europene pentru anul 2011. 

Comisia şi Parlamentul European propun o creştere de 5,9% a bugetului, iar în cadrul Consiliului European s-a discutat despre o creştere de 2,91%. Probabil că acesta este obiectivul real, cele 6 procente fiind un mijloc de presiune pe statele "reticente".




Un grup de 11 state, la iniţiativa Marii Britanii, au semnat o declaraţie comună prin care anunţă că se opun creşterii bugetului UE cu 6%, deşi nu reiese clar că ar fi de acord chiar şi cu compromisul creşterii de 2,9%:

Declaraţie comună privind bugetul UE pentru 2011
Declaraţie comună semnată de către liderii următoarelor ţări: Marea Britanie, Germania, Franţa, Ţările de Jos, Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Austria, Finlanda, Slovenia, Estonia, trimisă preşedintelui Consiliului European.

La Consiliul European din 28 şi 29 octombrie, discutăm modul în care Uniunea Europeană poate consolida mecanismele pe care le avem pentru asigurarea disciplinei fiscale a statelor membre.

Este important ca Uniunea să ia măsurile necesare pentru a ne asigura că dispunem de sisteme robuste care să ne permită să sprijinim deficitul substanţial şi strategiile de reducere a datoriei în prezent în vigoare în statele membre în cadrul Pactului de Creştere şi Stabilitate.

Această discuţie va avea loc pe fundalul solicitărilor Comisiei şi a Parlamentului European pentru o creştere a cheltuielilor bugetului UE cu aproximativ 6% în 2011. Aceste propuneri sunt inacceptabile mai ales într-un moment când suntem nevoiţi să luăm decizii dificile la nivel naţional pentru a controla cheltuielile publice.

Consiliul a propus o creştere a cheltuielilor bugetului UE de 2,91% pentru 2011. Suntem decişi că nu putem accepta nimic mai mult decât aceasta.

Desigur, nu puteau lipsi reacţiile - baba Buzek ar fi spus: "Oricine este împotriva creşterii cu şase procente este antieuropean", la care a urmat replica premierului britanic, David Cameron: "O clipă. Tocmai am tăiat bugetul poliţiei din ţara mea, mă face asta anti-poliţie ?".

După cum mă şi aşteptam, România tace mâlc, cu mici excepţii, de parcă i-ar conveni să dea şi mai mulţi bani către EuroKolhoz (din 2007, an de an, bilanţul contribuţie / fonduri europene atrase este net defavorabil României).
 
Nu aş atribui această atitudine (numai) actualei guvernări, sunt convins că aşa-zisa "Alternativă Johannis" ar fi fost dezgustător de europupcuristă. Pentru alegerile europarlamentare din 2014 rămâne un loc liber pentru un partid eurosceptic în România.

8 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Exista un sef al europarlamentarilor romani la UE, sau fiecare grup are sef separat?
Pentru PDL este Stolojan ,cred

Riddick spunea...

Da, el este. Ultima oară era îngrijorat că România întârzie trecerea la euro.

Crystal Clear spunea...

Atunci cand semneaza o "declaratie comuna" cele 11 state, cum o semneaza , tehnic vorbind?
Cine reprezenta statul respectiv ?
Seful grupului europarlamentar cel mai numeros ,adica la noi , Stolojan?

Pe de alta parte exista vreun stat UE care consuma mai multe fonduri decat plateste?
Nu cred.
Ar trebui stabilit un procent fix ,o regula generala.
Fiecare stat plateste o suma si primeste 90% din ea inapoi. Returnarea catre statul de unde provin banii sa fie OBLIGATORIE .
Altfel a jaf curat si se alimenteaza coruptia tipic comunista

Crystal Clear spunea...

Intreb atat de mult despre aceste fonduri pentru ca noi toti contribuim din buzunarul nostru la aceste fonduri europene.

Sunt interesata tocmai pentru ca platesc impozitele la timp.

Iar munca depusa este grea si cere sacrificii
Ajungem inerent la intrebarea : Cine ii reprezinta la UE pe cei care platesc taxe in Romania ?

Riddick spunea...

Guvernele şi premierii, preşedinţii/regii când premierii au moţiuni de cenzură (nu a fost data stabilită întâmplător !).

Răspuns la ambele întrebări.

Cică europarlamentartii reprezintă grupul din care fac parte (PPE, ALDE, PES,...). Îmi vine să le dau cu ceva în cap când îi aud spunând asta.

Riddick spunea...

14 state din 27 sunt contributoare nete la bugetul UE (apud Nigel Farage), inclusiv România şi Marea Britanie.

Crystal Clear spunea...

In Romania s-a impus un sistem de plata al impozitelor de catre angajator.
Nu este corect.
Ar trebui ca cel care munceste sa primeasca integral contravaloarea muncii sale si sa plateasca impozitele cu mana lui.
Atunci va avea sentimentul corect cum rupe din rezultatele muncii depuse el si da STATULUI (si inclusiv UE ) care-si bate joc de munca lui si care nu se va satura niciodata.
Sa nu ne mai miram atunci de evaziunea fiscala care se practica in continuare intr-o veselie( ex. plata cash la export).

Ma apuca si pe mine nervii cand vad ceea ce se intampla in timp ce eu platesc impozite si contributii sociale ( neavand nici o siguranta ca voi primi vreodata pensie de la stat )

Riddick spunea...

Ehe... multe sunt de făcut, inclusiv introducerea cărţilor de alegător şi votul numai pe baza lor. Ies o oră din online.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: