Gabriel Oprea : "aceia care se opun înzestrării Armatei, se joacă cu viaţa militarilor români şi tratează cu superficialitate siguranţa naţională"

Gabriel Oprea: În ciuda momentului dificil pe care îl traversăm, Armata României va depăşi toate problemele - interviu

 Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, susţine, într-un interviu acordat AGERPRES, că aceia care se opun înzestrării armatei ''se joacă cu viaţa militarilor români''. El spune că pentru 2010, într-o perioadă de dificultăţi financiare majore, obiectivul prioritar este asigurarea resurselor bugetare de care sistemul are nevoie pentru a funcţiona în parametrii normali.

Referindu-se la oportunitatea achiziţionării avioanelor F16, ministrul Apărării consideră că, deşi există voci care susţin contrariul, aceasta este o soluţie realistă şi fezabilă, altfel România riscă să nu poată ridica niciun avion de la sol în cel mult trei ani. Ministrul Oprea spune că scutul antirachetă înseamnă, în primul rând, securitate şi prestigiu sporite şi consideră că invitarea României să participe la sistemul de apărare antirachetă reprezintă o nouă confirmare a colaborării foarte bune dintre armata română şi cea americană. În opinia sa, faptul că la Oradea a fost inaugurat Centrului de excelenţă NATO HUMINT, unde vor veni să se pregătească ofiţeri de informaţii din ţările NATO, arată că România are nu doar tradiţie militară, ci şi potenţial de informaţii militare recunoscut de partenerii noştri. 

AGERPRES: Domnule ministru, au trecut 100 de zile de la preluarea mandatului la MApN. Cum v-aţi adaptat în noua calitate, revenind în sistemul militar după o perioadă în care aţi îndeplinit alte demnităţi publice?
Gabriel Oprea: Haina militară şi această mare şi unită familie care este Armata Română fac parte din viaţa mea şi mă bucur că este aşa. Chiar dacă am deţinut alte funcţii publice sau am lucrat în mediul privat, am fost mereu aproape de oamenii care, la fel ca şi mine, au jurat să îndeplinească misiunea de a-şi servi ţara. Ca parlamentar, ca membru în Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi în cea pentru controlul activităţii SRI, am rămas ataşat şi preocupat de domeniul siguranţei naţionale. A fost foarte uşor şi natural pentru mine să preiau responsabilităţile de ministru al Apărării Naţionale. Ştiu care sunt obiectivele, care sunt provocările acestui sistem şi, în plus, îi înţeleg foarte bine pe oamenii care fac parte din Armata Română. Avem aceleaşi valori, aceeaşi cultură a disciplinei şi a onoarei şi aceleaşi aşteptări. Din acest motiv, mă consider nu şef, ci mai degrabă coleg al tuturor celor care, militari sau angajaţi civili, fac parte din instituţia pe care o conduc.

AGERPRES: Aţi prezentat nişte priorităţi foarte clare la început de mandat. În ce măsură s-au materializat acestea până în prezent?
Gabriel Oprea: Înainte de a vorbi despre obiective şi realizări, vreau să fac o scurtă precizare. Nu sunt omul care să spună că tot ce s-a făcut înaintea lui este rău. Dimpotrivă. S-au făcut multe lucruri bune în perioada mandatelor miniştrilor care au fost înaintea mea în fruntea Apărării şi vreau, inclusiv pe această cale, să le mulţumesc şi să-i felicit. De asemenea, îi mulţumesc domnului preşedinte Traian Băsescu pentru încrederea pe care mi-a acordat-o şi mai ales pentru modul în care a ştiut să fie aproape de Armata Română. Misiunea pe care mi-am asumat-o a fost să duc mai departe efortul de modernizare şi să fac tot ceea ce ţine de mine pentru ca Armata Română să fie mai puternică şi mai apreciată în ţară şi în afara ei. Pentru 2010, într-o perioadă de dificultăţi financiare majore, obiectivul prioritar este asigurarea resurselor bugetare de care sistemul are nevoie pentru a funcţiona în parametrii normali. Bugetul MApN aprobat de Parlament pentru anul 2010 este de 1,31% din PIB, în valoare absolută, fiind puţin mai mare decât în anul anterior. M-am preocupat să fie asigurate toate drepturile financiare pentru întreg personalul din armată. Mă interesează, în primul rând, asigurarea cu prioritate a fondurilor pentru salarizarea personalului, pentru finanţarea instrucţiei, a dislocării şi a operaţiunilor trupelor noastre în teatrele de operaţiuni, cu predilecţie în Afganistan. Asigurarea finanţării activităţilor de bază este obiectivul de grad zero. Însă avem obiective la fel de importante, cum sunt creşterea gradului de protecţie şi siguranţă a militarilor care acţionează în teatrele de operaţiuni, continuarea luptei împotriva terorismului, consolidarea rolului ţării noastre ca stat furnizor de securitate în cadrul NATO. Nu în ultimul rând, reevaluarea programelor strategice de înzestrare este un obiectiv esenţial şi deja paşi extrem de importanţi au fost făcuţi.

AGERPRES: Vă referiţi la decizia CSAT privind achiziţionarea avioanelor F16?
Gabriel Oprea: Da. Inclusiv la această decizie.

AGERPRES: Sunt voci care pun problema oportunităţii acestei achiziţii...
Gabriel Oprea: Cei care pun astfel problema încearcă, de fapt, să politizeze un subiect care nu are legătură cu politica, ci cu interesul naţional. Este normal ca piloţii şi specialiştii din Aviaţia Militară să aleagă. Dincolo de faptul că este o soluţie realistă şi fezabilă, în actualul context economic şi pe fondul unor restricţii bugetare severe, trebuie să înţelegem că România risca să nu poată ridica niciun avion de la sol în cel mult trei ani. Ar fi fost o situaţie extrem de gravă, atât din punct de vedere al siguranţei naţionale, cât şi din punct de vedere al credibilităţii României şi al capacităţii noastre de a face faţă exigenţelor impuse de statutul de membru NATO. Ceea ce vreau să subliniez, însă, este faptul că aceia care se opun înzestrării Armatei, se joacă cu viaţa militarilor români şi tratează cu superficialitate siguranţa naţională.

AGERPRES: Pentru că aţi vorbit despre NATO, care este în acest moment situaţia participării trupelor româneşti la misiuni în cadrul Alianţei?
Gabriel Oprea: Conform hotărârii CSAT din 21 ianuarie 2010, atunci când s-a aprobat Planul întrebuinţării forţelor şi mijloacelor Armatei României, s-a decis suplimentarea cu 600 de militari a forţelor care acţionează în Afganistan, numărul maxim al acestora urmând să ajungă la aproape 1.800 de militari. În anul 2010, Armata României va înregistra o participare la misiuni în afara teritoriului statului cu un efectiv de 3.753 militari, din care 2.342 militari forţe dislocate şi 1.411 militari forţe dislocabile la ordin. În prezent, România participă la misiunea NATO - KFOR din Kosovo cu aproximativ 145 de militari, în Afganistan, la operaţia NATO - ISAF, cu 1.002 militari, şi la ENDURING FREEDOM cu 36 de militari. Militarii români participă la misiuni ce au ca obiective asigurarea securităţii zonelor de responsabilitate şi reconstrucţia Afganistanului, instruirea Armatei Naţionale Afgane şi acţiuni de sprijinire a populaţiei locale.

AGERPRES: Cum sunt priviţi militarii români de către colegii lor din alte ţări?
Gabriel Oprea: Vă pot spune ce am aflat direct de la oficiali americani şi de la militarii cu care am discutat în timpul vizitei în Afganistan. Soldaţii americani sunt mândri că luptă alături de cei români. Exact aceasta a fost formularea şi recunosc că m-am bucurat să primesc o nouă confirmare a faptului că militarii noştri sunt respectaţi şi apreciaţi pentru curajul şi profesionalismul lor. Aş vrea să mai adaug un singur lucru care este, în opinia mea, elocvent. Partenerii americani au acceptat ca o subunitate a lor să fie sub comandă românească în Afganistan. Este pentru prima dată, după cel de-Al Doilea Război Mondial, când forţe americane activează sub comanda unei structuri dintr-o altă ţară.

AGERPRES: Aţi afirmat în discursul de învestire că, în anul 2010, problema cea mai serioasă a Armatei Române va fi lipsa resurselor. Cum îşi poate îndeplini Armata misiunile şi în aceste condiţii de serioase restricţii bugetare?

Gabriel Oprea: Anul 2010 este un an greu pentru toţi românii şi va fi o adevărată probă a solidarităţii pentru societatea românească. Pentru Armată, această probă a solidarităţii înseamnă un buget de supravieţuire, în sensul de a asigura îndeplinirea misiunilor în ţară şi în afara ei şi de a pune în aplicare proiectele de modernizare şi de dotare a căror amânare aduce atingere interesului naţional. Însă, aşa cum am spus şi public şi în interiorul Executivului, imediat ce economia se va redresa şi resursele bugetare vor permite, Armata trebuie să primească fondurile de care are nevoie pentru a-şi putea îndeplini toate angajamentele asumate în plan internaţional. Nu ne permitem ca an de an să punem Armata la coada listei de priorităţi. Este în joc prestanţa României în interiorul NATO şi, nu în ultimul rând, capacitatea ţării noastre de a răspunde provocărilor de securitate.

AGERPRES: La ce să se aştepte personalul militar şi civil din Armata Română în 2010?
Gabriel Oprea: La respectarea drepturilor şi a demnităţii lor. A fi militar nu este o meserie ca oricare alta. Spre deosebire de cei care muncesc opt ore pe zi şi cinci zile pe săptămână, militarul trebuie să fie la datorie zi şi noapte. Iar acest efort trebuie să fie recunoscut, apreciat şi recompensat de societate. Aşa este în toate ţările civilizate, aşa este în statele NATO şi UE. Vreau să-i asigur pe toţi colegii mei că nu voi lăsa pe nimeni la greu.

AGERPRES: Aţi participat la autoevaluarea structurilor de la nivelul categoriilor de forţe şi al structurilor centrale. Care au fost concluziile?
Gabriel Oprea: Am realizat un tur de forţă pentru a-mi completa informaţiile de pe hârtie cu date concrete din teren. Am discutat deschis atât cu comandanţii, cât şi cu personalul militar şi civil din aceste structuri, iar din acest dialog s-au născut idei valoroase de care ţin cont. Pentru mine a fost şi un bun prilej de a stabili împreună priorităţile şi de a preciza rolul pe care îl au aceste structuri în arhitectura generală a ministerului. Vreau să vă spun că la toate aceste întâlniri am accentuat importanţa lucrului în echipă şi a abordării profesioniste a tuturor domeniilor de activitate, în condiţiile limitărilor bugetare.

AGERPRES: În aceste trei luni de mandat s-au înlocuit efectivele din Afganistan şi din Balcanii de Vest. Aţi vizitat militarii care acţionează la Zabul. Care este moralul trupelor care acţionează acum în misiunile externe ?
Gabriel Oprea: Este adevărat, am vrut să-i văd acolo, în teatrul de operaţiuni din Afganistan, aşa cum am fost prezent şi la plecarea Batalionului 33 Vânători de Munte de la Curtea de Argeş şi la sosirea colegilor de la Focşani, am participat la mai multe întâlniri şi discuţii cu militarii şi chiar cu familiile lor. Am văzut oameni plini de curaj, motivaţi, serioşi şi gata de misiune. Toţi ştiu care sunt riscurile la care se expun, dar o fac cu mentalitatea de învingător de care are nevoie orice armată modernă. Ca mentalitate şi ca atitudine, militarul român nu este cu nimic mai prejos faţă de cel american sau britanic.

AGERPRES: Aţi fost alături de militarii răniţi şi de familiile celor care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţiuni. Ce ne puteţi spune despre modalităţile de sprijin al celor care au avut de suferit?
Gabriel Oprea: Pierderile de vieţi omeneşti rămân cel mai greu tribut pe care o armată îl plăteşte pe front. Nu există nimic care să compenseze acest lucru şi niciodată nu vom putea spune că am făcut suficient pentru cinstirea memoriei eroilor noştri şi pentru susţinerea familiilor lor. Vreau ca rudele celor căzuţi la datorie să simtă cu adevărat că fac parte din această familie unită care este Armata Română. Vom fi mereu alături de copiii, soţiile şi părinţii eroilor noştri şi vom face tot ce ne stă în puteri pentru ca ei să primească sprijinul de care au nevoie. De asemenea, sunt şi gesturi instituţionale care vin să cinstească memoria luptătorilor noştri. De exemplu, decernarea Medaliilor aniversare dedicate eroilor voluntari căzuţi pentru Apărarea Patriei de către Comitetul Naţional de Iniţiativă, medalii ce au fost înmânate familiilor celor 14 militari care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţiuni din Bosnia, Irak şi Afganistan. Un alt doilea moment a fost ceremonia militară, desfăşurată la Predeal, prilejuită de dezvelirea ''Monumentului eroilor Batalionului 21 Vânători de Munte'' şi de acordarea, de către ambasadorul SUA, a medaliilor ''Steaua de Bronz'' maiorului (p.m.) Vasile Iuliu Unguraş şi sublocotenentului (p.m.) Claudiu Chira. Menţionez, totodată, ceremonia militară de la încheierea misiunii din Afganistan a Batalionului 280 Manevră din Focşani când au fost medaliaţi militarii răniţi care s-au remarcat pe timpul desfăşurării misiunii. Au fost, de asemenea, ceremonii de decorare a militarilor răniţi care s-au întors din Afganistan. Toţi aceşti oameni şi familiile lor merită respectul şi ajutorul nostru, atât ca instituţie, cât şi ca simpli militari sau civili care avem un respect deosebit pentru Armată.

AGERPRES: Există preocupări de natură socială, care să ofere posibilitatea personalului civil şi militar să ajute familiile celor căzuţi la datorie?
Gabriel Oprea: Bineînţeles. După cum ştiţi, în Armată funcţionează asociaţii la nivelul categoriilor de forţe, precum şi Asociaţia de Caritate ''Camarazii'', la nivel central. Un ajutor care nu costă nimic pe nimeni, dar care poate însemna foarte mult, este direcţionarea a 2% din impozitul pe venitul anual către această asociaţie. Personal, fac acest lucru şi i-am îndemnat pe toţi colegii mei să procedeze la fel. În acest mod, Asociaţia va reuşi să aibă fondurile necesare pentru rezolvarea unor cazuri sociale şi medicale deosebite, în special pentru militarii care luptă în teatrele de operaţiuni. Iată că solidaritatea se poate proba nu doar pe câmpul de luptă, în teatrele de operaţii, ci şi aici, acasă.

AGERPRES: Promovarea şi adoptarea actului normativ de modificare şi completare a Legii privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari este un succes al mandatului dumneavoastră. Ce înseamnă acesta pentru creşterea calităţii vieţii militarului român?
Gabriel Oprea: Soldaţii şi gradaţii voluntari vor fi menţinuţi în activitate până la vârsta de 45 de ani şi vor primi drepturi similare cadrelor militare, inclusiv cel de pensie. Am susţinut energic această iniţiativă pentru că nu poţi să-i ceri unui om totul şi să nu-i oferi nimic după ce şi-a pus viaţa în slujba statului. Până acum, militarii voluntari erau practic abandonaţi după ce ajungeau la vârsta de 40 de ani. E foarte greu să te mai angajezi la acea vârstă şi e greu să începi o carieră într-un alt domeniu. Prin urmare, am făcut ca discriminările în sistemul militar să dispară, iar voluntarii să aibă un tratament onest şi echitabil din partea statului. În linii mari, actul normativ prevede menţinerea în activitate a soldaţilor şi gradaţilor voluntari până la vârsta de 45 de ani, primirea unor drepturi similare cadrelor militare, inclusiv cel de pensie şi de reconversie profesională. Eu am privit acest proiect ca o datorie de onoare pe care o am atât ca parlamentar, cât şi ca ministru, dar mai ales ca militar. Bineînţeles că mai sunt şi alte aspecte asupra cărora trebuie să ne concentrăm mai mult atenţia în viitor, dar sunt convins că, pas cu pas, vom rezolva fiecare problemă. Mă refer, de exemplu, la dezvoltarea şi modernizarea managementului carierei individuale, la promovarea cu mai multă fermitate a actelor normative care să reglementeze statutul cadrelor militare, recrutarea şi selecţia candidaţilor pentru profesia militară şi transformarea învăţământului militar.

AGERPRES:V-aţi implicat activ în declasificarea unor documente secrete de stat de la Revoluţie, sprijinind eforturile Asociaţiei 21 Decembrie 1989 şi ale preşedintelui acestuia, Teodor Mărieş.
Gabriel Oprea: Armata nu are nimic de ascuns şi susţine demersurile de aflare a adevărului despre evenimentele din 1989. Acesta este mesajul pe care am ţinut să-l dăm şi care îşi găseşte concretizarea în decizia desecretizării documentelor clasificate.AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre scutul antirachetă, în contextul în care aţi avut şi o întâlnire recentă cu ministrul polonez al apărării, în care s-a abordat şi această temă?
Gabriel Oprea: Poziţia României pe tema apărării antirachetă este consecventă principiilor indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate, aşa cum au fost enunţate în cadrul Summit-urilor NATO de la Bucureşti şi Strasbourg-Kehl. Participarea României la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un succes al ţării noastre, atât în relaţia bilaterală cu Statele Unite, cât şi din punctul de vedere al afirmării ţării noastre ca partener de încredere în cadrul NATO. Faptul că în proiectul antirachetă avem un partener strategic de încredere cum este Polonia ne oferă oportunitatea de a realiza un transfer consistent de expertiză pe durata implementării acestuia.

AGERPRES: Concret, ce înseamnă pentru noi acest scut antirachetă?
Gabriel Oprea: Înseamnă, în primul rând, securitate şi prestigiu sporite. Practic, pe teritoriul României vor fi amplasate capabilităţi terestre de interceptare, ca parte a sistemului de apărare antirachetă. În perioada imediat următoare vor fi purtate negocierile bilaterale între experţi diplomatici şi militari, români şi americani, care vor conduce la încheierea unor acorduri, acestea urmând a fi supuse ratificării de către Parlamentul României. Ceea ce cred însă că trebuie subliniat este faptul că invitarea României să participe la sistemul de apărare antirachetă reprezintă o nouă confirmare a colaborării foarte bune dintre armata română şi cea americană.

AGERPRES: Recent a fost inaugurat Centrul de Excelenţă HUMINT de la Oradea, cu participarea unor înalţi oficiali ai Alianţei Nord-Atlantice şi a Preşedintelui României. Ce înseamnă acest lucru pentru noi în raport cu NATO?
Gabriel Oprea: Inaugurarea acestui centru este un moment de referinţă pentru Armata României şi o încununare a eforturilor depuse, în ultimii ani, la nivelul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării. S-a materializat un proiect de anvergură început acum cinci ani, menit să sprijine procesul de transformare a Alianţei Nord-Atlantice în domeniul informaţiilor militare. Înfiinţarea Centrului de excelenţă NATO HUMINT în România ne onorează şi este o nouă dovadă că Armata Română ştie să-şi pună în valoare resursa umană. Este o confirmare a încrederii şi prestigiului de care se bucură Armata României în rândul statelor aliate, în ceea ce priveşte capabilităţile sale în domeniul HUMINT. Este rezultatul profesionalismului şi efortului depus de ofiţerii de informaţii dislocaţi în teatrele de operaţii. Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu termenul, acesta se referă la informaţiile militare culese din surse umane, prelucrate şi furnizate de specialiştii în intelligence pentru succesul operaţiunilor militare în teatrele de operaţiuni şi, mai ales, pentru creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a militarilor. Faptul că la Oradea vor veni să se pregătească ofiţeri de informaţii din ţările NATO arată că România are nu doar tradiţie militară, ci şi potenţial de informaţii militare recunoscut de partenerii noştri. Iar pentru mine şi pentru orice român, acest lucru este un motiv de mândrie.

AGERPRES:În această săptămână aţi primit vizita omologului din Republica Moldova. Cum aţi aprecia întâlnirea?
Gabriel Oprea: Da, este prima vizită în România a unui ministru moldovean al apărării, după zece ani, şi a avut loc în contextul interesului manifestat de ambele părţi pentru relansarea relaţiilor bilaterale, afirmat pe timpul vizitei la Chişinău a preşedintelui Traian Băsescu, la începutul acestui an. A fost o întâlnire fructuoasă, am găsit în ministrul Vitalie Marinuţa un partener serios şi preocupat de transformarea şi modernizarea armatei naţionale, domeniu în care ne-am oferit disponibilitatea de a le pune la dispoziţie experienţa noastră. Am exprimat, cu acest prilej, solidaritatea faţă de Republica Moldova care a reuşit să realizeze o serie de transformări democratice pe parcursul anului 2009. Am semnat, împreună cu ministrul Vitalie Marinuţa, un protocol de colaborare între Forţele Aeriene din România şi Republica Moldova.

AGERPRES: Care sunt direcţiile de acţiune viitoare?
Gabriel Oprea: Activitatea instituţiei militare este orientată pe termen mediu prin ''Directiva nr. 1 privind priorităţile şi direcţiile de acţiune ale Ministerului Apărării Naţionale pentru perioada 2010-2012''. Sună tehnic şi aşa şi este. Dar vreau să insist asupra faptului că Armata lucrează cu priorităţi pe termen mediu şi lung. Prin urmare, ne menţinem priorităţile legate de îndeplinirea angajamentelor pe care le avem pe relaţia cu NATO şi UE şi ne menţinem prioritatea modernizării Armatei. Obiectivul fundamental este să avem o armată puternică şi respectată, cu un statut consolidat în interiorul NATO şi UE ca furnizor de securitate şi participant activ la gestionarea unor situaţii de criză în mediul de securitate internaţional. Concret, vreau să dau un impuls puternic programelor de înzestrare a Armatei, mai ales cu tehnica menită să crească gradul de siguranţă şi protecţie pentru militarii noştri din teatrele de operaţii. De asemenea, vreau să redau militarului român statutul pe care îl merită în societatea noastră. Iar în acest sens, trebuie ca statul român să fie solidar cu toţi militarii, activi, în rezervă sau în retragere. Nu putem invoca această criză economică pentru a amâna investiţii necesare şi pentru a comite nedreptăţi la adresa celor care au jurat să-şi apere ţara chiar cu preţul vieţii. Convingerea mea este că, în ciuda acestui moment dificil pe care îl traversăm, Armata României va depăşi toate problemele, iar militarul român va ajunge să se bucure de prestigiul şi de respectul cuvenit în interiorul societăţii noastre. AGERPRES

http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/3451-Gabriel-Oprea-In-ciuda-momentului-dificil-pe-care-il-traversam-Armata-Romaniei-va-depasi-toate-problemele-interviu.html