Se afișează postările cu eticheta Spania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Spania. Afișați toate postările

26 septembrie 2021

Ce păţesc şobolanii când vin peste ei "talibanii"

 

 

- ¡Rojo! 

- ¡Traidor! 

- ¡Hijo de puta!

(un fel de "Pleşu" de-al epocii, taxat dur de publicul format din soldaţi "franchişti", nu tot atât
de îngăduitori precum noul regim care-l repusese în funcţia din care-l dăduseră jos roşiii, cărora acum le lua partea)

Nicolás Franco Bahamonde: "Războiul va dura ani de zile."

Francisco Franco Bahamonde: "Ca să cureţi [mizeria] asta, trebuiesc mulţi ani."

(cei doi erau fraţi, primul fiind şi secretarul general al guvernului naţionalist "autoproclamat")

17 mai 2021

Tercio español

Sau "falanga mixtă spaniolă". Cea din Evul Mediu, nu Falanga, partid spaniol de pe vremea lui Franco. Tercio ("treimea", "din trei părţi") era sub forma unui pătrat de suliţaşi, cu alte patru pătrate mai mici "la vârfuri", formate (mixt) din archebuzieri şi alţi pedestraşi cu săbii. Majoritatea veteranos, adică având experienţă de luptă. Suliţele erau lungi de 5-6 metri şi cu contragreutate la partea opusă vârfului (nu prea greu), spre a se mânui mai uşor. Din lemn de frasin (elastic, deci rezistent la şocuri şi mai uşor decât stejarul). Misiunea suliţaşilor (în afară de atac "când ajung pe poziţie") era şi de a proteja archebuzierii şi escudados (purtătorii de săbii) de atacul cavaleriei inamice. Care adoptă o tactică împotriva formaţiilor-"arici" tip tercio: caracole - cavaleria uşoară încearcă să dezorganizeze rândurile formaţiei prin "morişcă de foc". Fiecare are câte două pistoale "cu cremene/fitil" din care trage câte un foc, dar repede cât să nu tragă în ei archebuzierii - mişcare laterală rapidă. După care intră în acţiune cavaleria grea, care are de-a face acum cu o formaţie mai mult sau mai puţin dezorganizată.

 

Explicaţii suplimentare aici (traducerea lasă de dorit, dar...).
Varianta în engleză - aici; un alt clip - aici.

O reluare revizuită a falangei macedonene, avea să aducă succese spaniolilor timp de vreo 200 de ani. Până când armele de foc ghintuite, cu precizie şi bătaie sporite, fac irelevante formaţiile mari de suliţaşi şi de pedestraşi cu săbii (fie ele şi "pentru două mâini"), iar baioneta "înlocuieşte suliţa scurtă". Ceva similar la Cavalerii de Malta: suliţaşi şi halebardieri intercalaţi printre archebuzieri, cu rolul de a respinge atacul turcilor în intervalul schimbării rândurilor de archebuzieri (cei care trăgeau salva treceau în spate ca să reîncarce, locul lor fiind luat de un alt rând - lupta era "care pe care", se purta de la 10-15 metri şi maltezii erau puternic copleşiţi numeric).

Precum se vede, încep "o serie nouă", pe care am numit-o "teleenciclopedia": subiecte controversate, uitate, inedite. În general subiecte istorice, dar nu numai.

02 octombrie 2017

Václav Klaus, total defazat, aproape ireal...


Într-un comunicat, Václav Klaus cere intervenţia UE într-un conflict intern dintr-un stat-membru (Spania), ba încă împotriva guvernului național. Și chiar şi indirect aprobă acţiunile UE îndreptate împotriva Poloniei şi Ungariei; sorry, asta-mi arată textul, n-oi fi eu destul de subtil spre a vedea acolo o ironie... 

Hai c-aş fi înţeles dacă virgulă catalanii ar fi vrut independenţă reală, adică faţă de UE. Prin părăsirea "clubului". Dar nu-i cazul, instigatorii de acolo - ca şi cei din Scoţia - sunt Brussels friendly în mod ostentativ. Şi - cel puţin în cazul Scoţiei - este cât se poate de clar că UE ar vrea (în cazul unui Brexit "consumat") o Mică Britanie fără Scoţia.

A se observa şopârlele: nu mai este guvern spaniol, ci "de la Madrid", provincia spaniolă Catalonia este "doar Catalonia", guvernul intervine "brutal" iar acolo "nu-i separatism ci exprimare liberă de idei". 

Mai vreţi, careva, regionalizare?


Declarație privind violența inacceptabilă a guvernului de la Madrid în Catalonia

COMUNICAT DE PRESĂ, 1 octombrie 2017

Suntem indignați de brutalitatea guvernului de la Madrid care intervine în referendumul de astăzi din Catalonia privind independența. Considerăm că este inacceptabil faptul ca un guvern, oricare ar fi el, să abuzeze folosind forțele armate, violența și represiunea pentru a-i reduce la tăcere pe cei care doresc să-și exprime opiniile în mod liber. Recent, Comisia Europeană a criticat în repetate rânduri Polonia și Ungaria pentru nerespectarea statului de drept și a așa-numitelor valori europene și, prin urmare, a amenințat aceste țări cu sancțiuni. Cerem Comisiei Europene să condamne în mod similar guvernul spaniol pentru comportamentul său nedemocratic și total inacceptabil.

Václav Klaus și echipa IVK (Jiří Weigl, Ladislav Jakl, Ivo Strejček, Petr Hájek, Boris Šťastný și Petr Macinka), 1 octombrie 2017

(traducere, linkul original: https://www.klaus.cz/clanky/4176)

26 decembrie 2014

"România ar trebui să înceapă să producă pe cont propriu, totul, de la discurs politic la economie"


O spune - destul de ciudat - corespondentul pentru Europa Centrală şi de Est din anii '90 al ziarului stângist El País (lucrează şi acum la acelaşi ziar). La finalul interviului înţelegem că nu pledează pentru o linie conservatoare, concentrată pe apărarea intereselor naţionale, ci se smiorcăie pentru nereuşita "socialismului real" (din Est). Pentru el, acel protest stângist din Occidentul anilor '60-'70-'80 avea legitimitate şi "oferea alternative". Acum - "Assange-ii".

Cotidianul:

Ignacio Vidal Folch, corespondent El País
“În 1989, românii erau de o naivitate brutală în privința Occidentului”

Corina Tulbure, Barcelona

Ignacio Vidal Folch, scriitor și ziarist, a fost corespondentul ziarului El País în România în 1989. A scris La libertad, despre ultimele zile în dictatură. Revine cu un roman despre tranziția din România, Pronto seremos felices, În curând vom fi fericiți.

De ce ai scris despre tranziția din România la 25 de ani de când ai fost prima dată aici?

07 iunie 2014

Prin (euro)kommandatura locală, UE salută Anormalitatea


I se asociază şi unele ambasade occidentale, printre care şi cele ale "conservatorilor" Cameron (care a legalizat "căsătoria" gay) şi Rajoy (care "nu reuşeşte" să abroge "căsătoria" gay legalizată de socialişti, anterior). Regretabil, se mai asociază şi ambasadele Ungariei, Australiei, Elveţiei şi Israelului (de la Obama şi ceilalţi, "e ceva normal"...).

Reprezentanţa UE în România:

Mesaj de sprijin pentru GayFest București 2014

29 martie 2014

UDMR vrea "Catalonia-n Ardeal"

 
Pentru cine nu e-n temă: în Catalonia (regiune a Spaniei) se intenţionează organizarea în acest an a unui referendum ilegal pe tema secesiunii de Spania. UDMR mai menţionase Catalonia ca "exemplu" de autonomie, menţinerea lui în discursul UDMR după anunţarea referendumului şi a temei acestuia, spune foarte mult. De asemenea, UDMR declară că va relua la dezbaterile pe tema revizuirii Constituţiei susţinerea punctelor respinse de CCR, privind autonomia şi minorităţile.

"Naţionaliştii" care prestează pentru PSD, aliatul UDMR (şi mai înainte pentru USL), puşi în încurcătură. Se întreabă cineva, "de ce nu avem măcar un partid naţionalist ?" (PRM e o glumă), ci doar grupuri de propagandă şi de presiune care fac jocul stângii ? Cea mai recentă formă - curentul "şisto-dac".

BURSA : 

PREŞEDINTELE UDMR, KELEMEN HUNOR:
"Trebuie să aducem Catalonia şi Tirolul de Sud în Ardeal"

      Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, cu ocazia lansării candidaţilor Uniunii în campania pentru alegerile europarlamentare, că Tirolul de Sud şi Catalonia trebuie "aduse în Ardeal", îndemnând, totodată, maghiarii să meargă la vot, altfel locul europarlamentarilor maghiari va fi luat de români.
     "Interesul comun este să trimitem cât mai mulţi reprezentanţi în Parlamentul European, interesele noastre pot fi reprezentate numai de maghiari. UDMR se bazează pe comunitatea maghiară şi maghiarii trebuie să ne ajute. Candidaţii noştri nu pot ajunge în PE fără ajutorul lor. Dacă noi nu vom ajunge acolo, locul nostru va fi luat de parlamentarii români. Este vorba despre viitorul nostru", a declarat sâmbătă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, cu ocazia lansării candidaţilor UDMR în campania electorală pentru alegerile europarlamentare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

03 ianuarie 2014

S-a creat precedentul: UE, invitată ca mediator în procesul de secesiune


Totul a plecat de la regionalizarea aprobată de guvernul spaniol anterior, socialist. Deci, atenţie mare cu regionalizarea propusă de "PDUSL" !

AGERPRES: 

Şeful guvernului local din Catalonia, Artur Mas, le-a cerut celor 27 de lideri ai statelor Uniunii Europene (cu excepţia premierului spaniol Mariano Rajoy, n.r.), precum şi altora, ai unor state care nu fac parte din aceasta, să sprijine organizarea referendumului privitor la autodeterminarea regiunii, stabilit pentru 9 noiembrie, transmit joi agenţiile spaniole de presă.

Sprijinul le-a fost cerut acestor şefi de state şi de guverne prin intermediul unei scrisori redactate în special în engleză, dar şi în franceză, după cum indică postul public de televiziune din Catalonia, TV3. "Am încredere că pot conta pe dumneavoastră pentru a continua acest proces democratic şi paşnic", declară Mas în scrisoare. Aceasta a fost însoţită de un memorandum cu detalii asupra procesului de autodeterminare, data referendumului sau modul în care a fost acesta decis (şi cu sprijinul unor forţe politice din opoziţia de la nivel regional din Catalonia).

12 noiembrie 2013

Titulescu poate fi un reper pozitiv doar pentru duşmanii României

Petre Roman ("Destin european"): "În ultima vreme în Europa se răspândește o îndoială cu privire la destinul comun al țărilor europene. Cred că este un sentiment profund greșit. Unul dintre marii oameni ai Europei, Nicolae Titulescu, spunea că “soarta este  opera celor tari și scuza celor slabi”. Noua Europă, bazată pe egalitatea statelor și construcția tratatelor care le leagă într-o formidabilă întreprindere comună de progres și dezvoltare a fost opera unor politicieni de mare forță și viziune. Retrogradarea Europei într-un ansamblu fărâmițat de state cu vocație națională, dar putere nesemnificativă în lumea globalizată a marilor puteri economice și militare este obiectivul unor politicieni slabi, capabili de populism, dar incapabili de construcție. Îmbrățișarea Europei luminilor și democrației este calea mântuirii de petele negre din istorie, de întunecimea fatalismului și mlaștina corupției." 

Ştia Carol II (cu toate "bubele" lui...) de ce l-a scos din guvern pe "marele diplomat" Titulescu.

Înainte de 1990, pe lângă personalităţile "clasice" (Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân...), două nume mai erau întâlnite printre denumirile unor bulevarde: Titulescu şi Cantemir. Ambii favorabili Rusiei (primul, URSS-ului). Dimitrie Cantemir a murit în exil în Rusia, unde a scris mai multe cărţi. Rămăşiţele sale au fost repatriate în anii '30 din URSS, Titulescu având o contribuţie aici (ca ministru de externe, va stabili relaţii diplomatice între România şi URSS). După "revoluţie", ambele nume vor fi întâlnite în denumirile unor universităţi şi fundaţii ale unor apropiaţi ai regimului Iliescu. Desigur, tot în linia bunei colaborări cu URSS/Rusia. În legătură cu Titulescu s-a lansat o campanie prin care să i se creeze o imagine de mare personalitate politico-istorică, persecutată pentru "vederile sale progresiste, democratice".

De fapt, Titulescu a fost un trădător:

23 iulie 2013

Tov. Ponta salută românii din "Brigăzile Internaţionale" de imigranţi din Spania


Ponta, la Madrid: "Spania este a doua ţară din lume ca număr de români".
"Spania este a doua ţară din lume ca număr de români, după România, fireşte, iar regiunea Madrid este un exemplu de succes economic, de dezvoltare din toate punctele de vedere - culturală, socială - şi de integrare a unei comunităţi atât de importante precum este cea a românilor."
Pâi, atunci, Repmoldova ce este? Sau ia ca pretext cifrele recensământului, la care doar 2,2% (73.276 din 3,4 milioane) s-au declarat români, restul - "moldoveni", şi alţii.

21 iulie 2013

Ceauşescu vroia să demoleze satele, ăştia vor să demoleze statele

  • UPDATE 2017 - nu vroia "să le demoleze" ci "să adauge una-alta pe-acolo"; iaca cum până şi eu "halisem" diversiunea
În Spania s-a desfăşurat pe 19 şi 20 iulie 2013 (la Palma de Mallorca, în Insulele Baleare) o "reuniune informală a miniştrilor de externe din statele membre UE privind viitorul Europei" (varianta MAE român), sau "reuniunea Grupului pentru Viitorul Europei" (varianta MAE german: "Future of Europe Group meets on Majorca"). Grupul este format din 11 ţări, reprezentate de miniştrii lor de externe: Spania, Belgia, Germania, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia şi Portugalia.

Cum UE are acum 28 de state membre (după intrarea Croaţiei), iar la "reuniunea informală" din Spania au participat 16 miniştri de externe (deci - 16 state membre ale UE), prima concluzie care s-ar putea trage ar fi că la Grupul pentru Viitorul Europei s-au mai asociat
- formal sau informal - încă cinci state, printre care şi România. Da, a fost acolo şi Corlăţean.

Desigur, ca să militeze pentru propria lor demolare, şi pentru folosirea resturilor rezultate la construirea "SUE". Şi o spun aproape pe faţă - vor să înceapă "treaba" imediat după alegerile europarlamentare din 2014.

Textul (tradus) al Declaraţiei de la Mallorca, pe care de-abia l-am găsit (în format .pdf) pe siteul MAE polonez:

Mallorca, 19 iulie 2013

Declarația de Mallorca
O Europă puternică, competitivă și angajată
cu mai multă solidaritate și o prezență sporită în plan global.

În numele participanților la reuniunea privind Viitorul Europei de la Mallorca, din 19 iulie:

Europa se confruntă cu două provocări principale:
  • Uniunea Europeană trebuie să depășească criza economică și financiară din unele state membre. Deși eforturile de combatere a crizei datoriilor suverane au început să dea roade, sunt necesare acțiuni suplimentare din partea UE și a statelor sale membre pentru a asigura o creștere durabilă și locuri de muncă. Criza a declanșat, de asemenea, contaminări politice și sociale, inclusiv un nivel inacceptabil de ridicat al șomajului în rândul tinerilor și o creștere a euroscepticismul și a polarizării politice. Există riscul ca cetățenii noștri să nu mai aprecieze valoarea integrării europene.
  • În același timp, este necesar să mandatăm Europa spre a se afirma pe scena mondială, din punct de vedere economic și politic. Numai uniți putem pune bazele pentru o creștere economică de durată și pentru locuri de muncă. Și numai uniți ne putem face vocea mai bine auzită într-o lume tot mai competitivă.
Este necesar să luăm măsuri energice:

19 iulie 2013

România, intrată "oficial" în clubul eurofederalist


În buna sa tradiţie a "limbii de bumbac", MAE expediază rapid ştirea privind deplasarea lui Corlăţean în Spania, la Palma de Mallorca, la o reuniune semioficială a unui grup de 16 miniştri de externe din state UE, o variantă lărgită a Grupului pentru Viitorul Europei (format din 11 miniştri de externe din tot atâtea state-membre ale UE), Grup care militează pentru "un viitor federal" al Europei. 
"Reuniunea are un caracter informal şi se încadrează în dezbaterile mai ample de la nivel european cu scopul conturării unei viziuni pe termen mediu şi lung cu privire la funcţionarea Uniunii Europene şi perspectivele proiectului european."
În comunicatul MAE nu se menţionează explicit că la această reuniune se vor discuta tezele eurofederaliste ale Grupului pentru Viitorul Europei, asa cum reiese din ştirea despre eveniment publicată pe siteul MAE german (traducere):

Conferința de la Mallorca privind viitorul Uniunii Europene

La invitația ministrului de externe, Guido Westerwelle, și a omologul său spaniol, José Manuel García-Margallo, factori de decizie politică de nivel înalt se vor reuni în Mallorca vineri, 19 iulie şi sâmbătă, 20 iulie, la o masă rotundă privind viitorul Europei.

Șaisprezece miniștri de externe europeni, un vicepreședinte al Comisiei Europene, președintele și mai mulţi membri ai Parlamentului European sunt aşteptaţi la Palma de Mallorca, pentru a discuta cum poate face faţă Uniunea Europeană provocărilor actuale și viitoare.

Conferința va începe în după-amiaza din 19 iulie, cu o introducere a prim-ministrului spaniol Mariano Rajoy. La încheierea programului, Prințul Felipe al Spaniei va organiza discuții cu participanții la masa rotundă, în dimineața zilei de 20 iulie.

Această întâlnire este destinată să se desfăşoare pe baza discuțiilor din Grupul pentru Viitorul Europei - care include 11 miniștri de externe europeni și care a prezentat un raport final comun în septembrie 2012 - și pentru a lărgi, în același timp, cercul de participanți, spre a include toate instituţiile de decizie din Europa.

Începerea conferinței va fi disponibilă în direct pe site-ul guvernului spaniol: www.lamoncloa.gob.es

27 octombrie 2012

Ca să ajungi la secesiune sau federalizare fără război, ai nevoie mai întâi de regionalizare !


2012

Un nou stat pe harta Europei: Se nasc deja tensiuni militare

Patru parlamentari catalani au cerut Comisiei Europene să-i pună în vedere Spaniei că nu poate utiliza forţa militară pentru a opri Catalonia să se separe. Deputaţii - Maria Badia (centru-stânga), Ana Miranda şi Raul Romeva i Rueda (verzi) şi Ramon Tremosa (liberal) - au trimis pe 22 octombrie o scrisoare comisarului european pentru justiţie, Viviane Reding, scrie EUOBSERVER.
În scrisoare se spune: "Vă scriem pentru a vă transmite îngrijorarea noastră profundă cu privire la o serie de ameninţări cu utilizarea forţei militare împotriva populaţiei catalane ... În aceste circumstanţe, Uniunea Europeană ar trebui să intervină preventiv pentru a garanta că deznodământul conflictului catalan va fi rezolvat într-o manieră paşnică şi democratică."
Se mai scrie că politicienii din partidul de centru-dreapta, Partidul Popular, al premierului Mariano Rajoy, au vorbit despre articolul 8 din constituţia Spaniei, care stipulează că armata poate fi folosită pentru apărarea suveranităţii ţării.
. . . . . . . . . . . . . . .

BBC (2006): Catalonia sprijină planul de autonomie 

Liderul opoziţiei din Spania, Mariano Rajoy, declara în martie, cu prilejul aprobării noii carte catalane, în camera inferioară a Parlamentului Spaniei: "Este începutul sfârşitului statului pe care spaniolii l-au gândit în 1978" - referindu-se la anul în care Spania a adoptat Constituţia.

Documentul care va fi votat duminică conţine şi pasaje formulate cu mare grijă, după negocieri intense.

Un astfel de pasaj, în preambul, consemnează că parlamentul regional catalan a declarat Catalonia naţiune, spunându-se totodată că constituţia spaniolă "recunoaşte realitatea naţională a Cataloniei ca naţionalitate".

Se crede că disponibilitatea de care a dat dovadă guvernul premierului Zapatero în privinţa Cataloniei poate explica şi anunţul încetării permanente a focului de către gruparea separatistă bască ETA.

Cristian Pîrvulescu (2010):

Eu nu cred în existenţa separatismului etnic într-o Uniune Europeană reală şi funcţională. Pe de altă parte, însă, tendinţe autonomiste mai pot apărea. Exemplele pe care vi le-am dat – cel spaniol, căruia l-aş putea adăuga pe cel italian, pe cel nord-irlandez, pe cel belgian –, ne demonstrează că unele tensiuni legate de armonizarea în interiorul statelor U.E. pot apărea din cauza regionalizării etnice.

25 octombrie 2012

Un precedent (?)


EUobserver:

Catalan MEPs ask for EU help against Spanish army

BRUSSELS
- Four Catalan MEPs have asked the European Commission to tell Spain it cannot use military force to stop Catalonia from splitting away.


The deputies - centre-left MEP Maria Badia, Greens Ana Miranda and Raul Romeva i Rueda and Liberal Ramon Tremosa - wrote to EU justice commissioner Vivianne Reding on 22 October.

The letter says: "We are writing to you to convey our deep concern over a series of threats of the use of military force against the Catalan population ... In these circumstances, the European Union should intervene preventatively to guarantee that the resolution of the Catalan conflict be resolved in a peaceful, democratic manner."

It notes that politicians from the centre-right People's Party of Prime Minister Mariano Rajoy have spoken of article 8 of Spain's constitution, which says the army can be used to protect Spanish sovereignty.

03 iulie 2012

Francisco Franco - Manifestul din Las Palmas (18 iulie 1936)



MANIFESTUL DIN LAS PALMAS

      Spanioli !

    Câţiva care simt iubirea sfântă pentru Spania, din rândurile Armatei şi Marinei, şi care şi-au făcut o profesiune de credinţă din a fi în slujba Patriei, care au jurat să o apere de duşmani chiar dacă şi-ar pierde viaţa, sunt chemaţi de Naţiune spre a o apăra.

    Situaţia din Spania este tot mai critică cu fiecare zi care trece; anarhia domneşte în cele mai multe dintre provinciile şi satele sale; autorităţile numite să guverneze conduc, atunci când nu instigă, revoltele. Cu focuri de pistol şi de mitralieră se tranşează diferendele dintre grupuri de cetăţeni, au loc asasinate laşe, fără ca autorităţile să instituie pacea şi justiţia.

    Greve revoluţionare de toate tipurile paralizează viaţa Naţiunii, ruinând şi distrugând sursele sale de bogăţie şi creând foamete, care îi va duce la disperare pe cei ce muncesc.

    Monumentele şi tezaurele artistice sunt obiectul celor mai înverşunate atacuri ale hoardelor revoluţionare, care urmează consemnele directivelor pe care le primesc din străinătate, şi care au loc cu complicitatea sau neglijenţa guvernatorilor şi primarilor.

31 martie 2012

UE a testat Pactul Fiscal European. Rezultatul: Eșec total (Business24)



Uniunea Europeana a folosit Spania pe post de cobai pentru a-si testa noul regim fiscal, insa rezultatul a fost dezastruos, a declarat Juergen Stark, un fost membru executiv din board-ul Bancii Centrale Europene.

La inceputul acestei lunii, Spania s-a razvratit impotriva Uniunii Europene si a anutat ca isi va revizui tinta de deficit bugetar pentru acest an de la 4,4 procente din Produsul Intern Brut (PIB), cat fusese stabilit cu marile organisme internationale, la 5,8%, relateaza CNBC.

Oficialii de la Bruxelles au ajuns la un acord intr-un final sa permita statului sa tinteasca un deficit de 5,3 procente din PIB.

24 martie 2012

Irelevanța regionalizării asupra efectelor crizei



În Spania s-a făcut regionalizarea (cu problema Catalonia, care forțează separarea de statul spaniol), în Portugalia nu, sau nu prea, mai exact. Ambele țări au probleme similare la nivel local/regional. Apsorția de fonduri UE nu suplinește succesul economic.


În Portugalia, crearea regiunilor administrative, constituite ca noi colectivități teritoriale,
a fost respinsă prin referendumul din 8 noiembrie 1998. În schimb, există cinci comisii regionale de coordonare, organe descentralizate însărcinate cu punerea în aplicare a planului de dezvoltare regională sub autoritatea ministrului echipamentelor, amenajării și administrării teritoriului.

http://www.scribd.com/ramona_ramonyk_1/d/78225863-Regionalizarea-in-Europa



Primăriile portugheze intră în incapacitate de plată: datoriile se ridică la 9 miliarde de euro

Cele 308 primării și
două regiuni semi-autonome ale Portugaliei se confruntă cu probleme similare celor din Spania, unde regiunile și municipalitățile au fost forțate să părăsească piețele financiare din cauza crizei de credite, situaţie care le-a lăsat în imposibilitatea de a-și plăti facturile.

http://cronicaeuropeana.ro/primariile-portugheze-intra-in-incapacitate-de-plata-datoriile-se-ridica-la-9-miliarde-de-euro.html


>> Falsul argument al "eliminării corupţiei" prin regionalizare - cazul Greciei

>> Regionalizarea şi fondurile europene - cazul Sloveniei

18 iulie 2011

Manifestul din Las Palmas - 75 de ani de la declaraţia de război împotriva guvernului comunist spaniol (18 iulie 1936)



Războiul civil spaniol a început "oficial" pe 18 iulie 1936, deşi agresiunea împotriva statului începuse cu mai mulţi ani înainte, mai vizibil de prin 1931, odată cu proclamarea republicii şi instalarea unui guvern al forţelor de stânga. 

Forţele care preluaseră puterea îsi dezvăluiau din ce în ce mai mult adevărata agendă - transformarea socialistă a Spaniei, distrugerea identităţii culturale, dezintegrarea teritorială (secesiunea Cataloniei şi a Ţării Bascilor). 

Biserica catolică era văzută ca principalul inamic, în afară de armată şi de monarhie. Mii de preoţi, episcopi, călugări şi călugăriţe au fost asasinaţi de republicani (comunişti) în timpul războiului civil.

Un grup de militari naţionalişti, dintre care figurile cele mai importante au fost generalii José Sanjurjo, Emilio Mola şi Francisco Franco, au organizat un complot, care s-a transformat în război civil începând din 17-18 iulie 1936. Semnalul declanşării acţiunilor era fraza-cod: „În toată Spania, cerul este senin”. Franco, "exilat" de republicani în Insulele Canare, având funcţia de comandant militar, se deplasează cu un avion englezesc în Marocul spaniol, unde naţionaliştii creaseră un punct de rezistenţă. Franco redactase Manifestul din Las Palmas, care urma să fie difuzat de posturile de radio:

MANIFESTUL DIN LAS PALMAS

16 iunie 2011

E bună şi regionalizarea: ai parlamentarii mai la îndemână, când e vorba de vreun protest, ceva



Parlamentarii regionali, fireşte (prevăzuţi de proiectul USL), în acest caz cei din regiunea autonomă Catalonia din Spania:

The Epoch Times:

Manifestantii au aruncat cu coji de banane in parlamentarii regionali din Barcelona

Protestele din Spania au devenit miercuri violente la Barcelona, unde manifestantii au atacat parlamentarii regionali si zeci de persoane au fost ranite in ciocniri.

Mai mult de 3.000 de protestatari s-au strans in zona Parlamentului local, pentru a-i impiedica pe parlamentari sa intre, potrivit dpa.

Protestatarii i-au huiduit si i-au atacat pe unii dintre parlamentarii si au aruncat cu coji de banane in acestia. Un parlamentar a suferit rani usoare.

Politia a intrat in actiune si a format un culoar de securitate pentru ca parlamentarii sa poata trece. Medicii au acordat asistenta pentru 24 de protestatari si 12 politisti.

Premierul catalan Artur Mas si alti parlamentari au venit cu elicopterele la cladirea Parlamentului. Altii au sosit in masini blindate.

Protestatarii incercau sa impiedice o dezbatere pe bugetul regional, ce va reduce cheltuielile in sanatate si educatie.

Sute de oameni au petrecut noaptea in parc.

Situatia ramane tensionata, inregistrandu-se si ciocniri cu politia.

Miscarea de protest 15-M a fost lansata la 15 mai, inainte de alegerile locale si regionale, zeci de mii de oameni iesind in strada impotriva somajului de 20%, impotriva coruptiei si a puterii pietelor financiare asupra politicii.

Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: