08 februarie 2017

Atac la globalişti și la trădători: Academia Română

Solicităm instituțiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze și să acționeze pentru a preveni, pentru a contracara și, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile și agresiunile la adresa identității, suveranității și unității naționale a României și a stabilității statului de drept.
Instituţiile de bază ale statului încep oare să se trezească? Bine-ar fi. Ia să vezi acum, atacuri: "au semnat (doar) dinozaurii, comuniştii, turnătorii". Eh, nu toţi - academiciana Blandiana-Arpagic (privilegiată a Epocii de Aur) nu apare pe listă. Şi nici popa Daniel Ciobotea, "patriarh" (cu studii în Vest în Epoca de Aur), sau dinozaurul ilegalist (internaționalist) Mihai Şora. În mod regretabil, apelul nu apare ca document al Academiei Române, ci doar "al unor academicieni", fiind semnat de sub 50% din membrii Academiei (până acum, 82), chiar încă şi mai puţini dacă la membrii activi mai adunăm şi membrii de onoare și membrii corespondenți. Alte nume "lipsă-n listă": Constantin Bălăceanu-Stolnici, Augustin Buzura, Daniel Dăianu, Leon Dănăilă, Mihai I "de România", Mugurel Constantin Isărescu, Ileana Mălăncioiu, Mircea Malița, Nicolae Manolescu, Andrei-Nicolae Pippidi, Dumitru Prunariu, Ioan Robu, Laurențiu Streza, Răzvan Theodorescu - cei mai mulți fiind (vorba lui Paul Everac) "agenți virulenți ai deconstrucției", nedemni de statutul de academician român.

IDENTITATE, SUVERANITATE ȘI UNITATE NAȚIONALĂ 


Apelul unor academicieni români

Către Poporul Român,
Către instituțiile Statului Român

Având în vedere poziția Academiei Române, de instituție identitară fundamentală, aflată de un secol și jumătate în serviciul Națiunii Române,

semnatarii acestui Apel,

îngrijorați de evoluțiile interne și internaționale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă și alarmantă încercare de erodare a identității, suveranității și unității naționale a României, cu multe acțiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate 'corectitudini politice', dar și cu multe acțiuni îndreptate direct împotriva Statului și Poporului Român (rescrierea tendențioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naționale, subminarea valorilor și instituțiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoștenirea generațiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului și subsolului, prin defrișări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităților economice, prin degradarea învățământului și a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului și societății, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupția, lipsa de eficiență, apariția unor tensiuni sociale),

preocupați în mod deosebit de încercările recurente de 'regionalizare' a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituției României și tendințelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calității vieții în aceste zone,

ne exprimăm ferm împotriva tuturor acestor acțiuni,

ne pronunțăm cu tărie în favoarea identității, suveranității și unității naționale,

solicităm instituțiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze și să acționeze pentru a preveni, pentru a contracara și, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile și agresiunile la adresa identității, suveranității și unității naționale a României și a stabilității statului de drept.

Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toți locuitorii acestui pământ,

ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înțelepciune și de patriotism,

ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate și patriotism pentru binele României,

cu atât mai mult cu cât ne aflăm în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a centenarului aducerii împreună a tuturor provinciilor românești, eveniment pe care poporul român l-a așteptat, pentru care a suferit, a lucrat și a luptat atâtea veacuri și pe care l-a realizat cu atâtea jertfe.

Să ne cinstim eroii, să fim la înălțimea lor, lăsând generațiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o țară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut și pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată și prosperă, o țară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească.

Așa să ne judece viitorul!

Semnatari ai Apelului Academicienilor Români:

1. Acad. Victor Voicu

2. Acad. Ioan-Aurel Pop

3. Acad. Eugen Simion

4. Acad. Gheorghe Păun

5. Irinel Popescu, MC al Academiei Române

6. Acad. Nicolae Breban

7. Mircia Dumitrescu, MC al Academiei Române

8. Mircea Martin, MC al Academiei Române

9. Acad. Nicolae Ghilezan

10. Acad. Nicolae Cristescu

11. Acad. Constantin Ionescu-Târgoviște

12. Acad. Octavian Popescu

13. Dumitru Mihalache, MC al Academiei Române

14. Acad. Sabina Ispas

15. Gheorghe Chivu, MC al Academiei Române

16. Voicu Lupei, MC al Academiei Române

17. Acad. Victor Spinei

18. Mircea Dumitru, MC al Academiei Române

19. Ioan Tomescu, MC al Academiei Române

20. Acad. Gheorghe Benga

21. Valeriu Matei, MO al Academiei Române

22. Petre T. Frangopol, MO al Academiei Române

23. Acad. Florin Filip

24. Costin Cernescu, MC al Academiei Române

25. Mihail Voicu, MC al Academiei Române

26. Acad. Dan Tufiș

27. Gheorghe Ștefan, MC al Academiei Române

28. Acad. Gheorghe Tecuci

29. Acad. Alexandru Balaban

30. Ovidiu Băjenaru, MC al Academiei Române

31. Ioan Dumitrache, MC al Academiei Române

32. Nicolae Dabija, MO al Academiei Române

33. Marius Guran, MO al Academiei Române

34. Acad. Dorel Banabic

35. Acad. Marius Andruh

36. Acad. Dinu C. Giurescu

37. Acad. Cristian Hera

38. Mircea Flonta, MC al Academiei Române

39. Acad. Nicolae Panin

40. Acad. Păun Ion Otiman

41. Acad. Alexandru Zub

42. Acad. Marius Sala

43. Acad. Maria Zaharescu

44. Acad. Constantin Popa

45. Maria-Luisa Flonta, MC al Academiei Române

46. Acad. Lucian-Liviu Albu

47. Crișan Demetrescu, MC al Academiei Române

48. Mariana Nicolescu, MO al Academiei Române

49. Acad. Ionel Haiduc

50. Gheorghe Sin, MC al Academiei Române

51. Acad. Nicolae Anastasiu

52. Nicolae Florea, MO al Academiei Române

53. Dumitru Oancea, MC al Academiei Române

54. Dan C. Jipa, MC al Academiei Române

55. Dumitru Murariu, MC al Academiei Române

56. Acad. Maya Simionescu

57. Ileana Mânduțeanu, MC al Academiei Române

58. Sorin Dumitrescu, MC al Academiei Române

59. Acad. Victor Giurgiu

60. Ovidiu Badea, MC al Academiei Române

61. Ion Grosu, MC al Academiei Române

62. Acad. Dan Berindei

63. Acad. Lucia — Doina Popov

64. Acad. Nicolae-Victor Zamfir

65. Mihaela-Maria Hillebrand, MC al Academiei Române

66. Cristian Silvestru, MC al Academiei Române

67. Gheorghe Coldea, MC al Academiei Române

68. Acad. Dan Dubină

69. Acad. Anca V. Sima

70. Acad. Dumitru Radu Popescu

71. Acad. Constantin Corduneanu

72. Eugen Mihaesco, MO al Academiei Române

73. Mircea Petrescu, MO al Academiei Române

74. Wilhelm Dancă, MC al Academiei Române

75. Tudor Sireteanu, MC al Academiei Române

76. Acad. Ioan-Ioviț Popescu

77. Mihnea Colțoiu, MC al Academiei Române

78. Ion Toderaș, MO al Academiei Române

79. Dorel Bucurescu, MC al Academiei Române

80. Viorel Badescu, MC al Academiei Române

81. Dorin Ieșan, MC al Academiei Române

82. Acad. Bogdan Simionescu

http://www.agerpres.ro/comunicate/2017/02/08/comunicat-de-presa-academia-romana-14-45-15

http://www.acad.ro/com2017/apelAR/d0208-ApelAR.pdf

2 comentarii :

Riddick spunea...

[...] Acum dai zor să te înnoieşti. În ce direcţie? Bineînţeles în a deconstrucţiei, unde poţi ajunge repede meşter, prooroc. Şi atunci nu mai e bun ce ai avut, înce­pând cu logica formală şi cu proza canonică. Nu mai sunt buni clasicii, nici durabilii. Nu mai e bună educaţia pe câteva principii statornice. Nu mai e bună starea de contenenţă şi de auto-apărare a statului.
Lucrurile grave şi serioase se iau atunci la mişto, axiomele se pun la îndoială, peste marii noştri predecesori bate un vânt de deriziune. Atunci, în focul de a deveni globalist prin inaderenţă, te lepezi uşurel de ţărişoara ta, arunci patriotismul la coş, te ruşinezi că ţi-ai iubit cu oarecare patos naţiunea, n-o mai scoţi bine la capăt nici cu familia, nici cu şcoala, nici cu istoria, poate nici cu religia. Te demantelezi, îţi creşte o piele nouă cosmopolită, suficientă, dacă nu chiar arogantă, şi umbli de aici înainte ca o carie, ca un gândac de băligar, să deconstruieşti totul. Devii steril, te auto-amputezi din spirit revoluţionar. Iar nenorocita ta de patrie devine o brânză fermentată cu viermi în ea.
Cine a inventat chestia asta ştia ce face. Nu era bineînțeles dinlăuntru, ci dinafară, și avea tot interesul să spargă, să co­roadă. Deconstrucţia era procedeul magic de aruncat în aer. Noi, românii, multilateral talentaţi în lipsa de caracter, avem mare spor aici. Nouă nu ne trebuie în străinătate două generaţii ca să uităm cine suntem, ca să ne asimilăm, cu limbă, cu moravuri, cu tot. Ca să ne facem cât mai ca ei. Noi exersăm asta mai demult. Noi nu ne dăm în lături nici de la metisaje și hi­bridări, nu suntem geloşi pe "puritatea" noastră, nu suntem deloc orgolioşi. Ne acordăm cu oricine, chiar cu janchinoşii lumii. Suntem bucuroşi să ne ia în primire unii, să ne încadreze, să ne plătească, să ne considere. Ne gudurăm la ei pentru un "cuvinţel" bun. Dacă ne bat pe umăr, le pupăm mâna. Dacă ne oferă forme superioare de a ne pricopsi, nu ne dăm în lături de la nimic. Dacă e cazul și ne lasă, îi deconstruim și pe ei, le facem o nefăcută. Orgoliul identităţii? Demnitatea de a fi român – de unde?
În momentul de față, în diverse publicații românești scriu agenți virulenți ai deconstrucției. Poezia e toată deconstructivistă, ca și cea mai mare parte din proză și din dramaturgie. Și pictura e în bună parte atinsă de filoxeră. Sculptura a trecut, în deriziune, de la faza "nemâncați" la faza "burlesc". Iar analiștii, ideo-politici destul de mulți, se leapădă de nație și național ca de dracu'.
La urma urmei, pe ce era să ne bazăm? Față de noi, regatele Poloniei și Ungariei au avut străluciri mai mari, au fost mai ofensive, au cotropit cu succes. Praga cehă a fost o vreme capitala Europei. Turcii, ruşii, nemţii au făcut cu noi ce au vrut. Evreii, când le-a fost greu, s-au adunat la noi. Ţiganii sunt aici buluc, huzuresc, încep să ne domine. Toţi, într-un fel, ne-au deconstruit sau măcar au vrut s-o facă. Acum însă s-a găsit şi fermentul ideologic. De păzit nu ne mai păzeşte nimeni. De educat nu ne mai educă nimeni. Vom fi printre primii cu specificitatea identitară tăbârcită.
Calul troian e în casă! Dă din copite! Adio, naţie, şi n-am cuvinte!... Păcat!…

http://riddickro.blogspot.ro/2014/01/pidosnica-deconstructie.html

Riddick spunea...

Cum spuneam: au apărut reacţiile. Detractorii.

http://riddickro.blogspot.ro/2017/02/mai-grav-decat-afirmatiile-mi-se-pare.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2012: "Nu mă voi ascunde după deget: suplimentul FCD este într-adevăr un manifest, fiindcă socotim că Uniunea Europeană este un proiect neterminat și că doar desăvârșindu-l, creând adică Statele Unite ale Europei, putem să evităm perspectiva deloc încântătoare de a deveni un vulgar apendice al Asiei, un muzeu al civilizațiilor sau o simplă piață de desfacere pentru economiile emergente. Înainte de toate, doream să subliniez, prin contrast cu îngustimea identităților naționale, care sunt niște constructe relativ recente, larghețea identității europene și universalitatea celei creștine. Creștinismul transcende națiile, cu tot tribalismul și triumfalismul lor războinic".

 

Postări populare: