Un posibil ABC

Un adevărat program politic. Via La conu' Mişu:

[...] Eu cred în acțiunea tăcută, în acumularea de proprietăți reale prin învățarea rapidă de către cît mai mulți băștinași a regulilor (așa trucate) jocului (trucat la nivel politic și nu numai). Decapitalizarea elementului autohton e un fapt, iar toate țările foste socialiste, care aveau ouăle într-un singur coș, cel al statului proprietar, au fost cele mai lovite prin trădarea de la nivelul politic. În lipsa unei revoluții capabilă de a rezista apoi unui asalt din exterior executat în toate planurile și/sau izolării sufocante, concretul, măsurabilul, proprietatea palpabilă și sursele/mijloacele de venit nespeculativ trebuie să fie ținta predilectă. Dacă băștinașul vede că prinde cîrciuma veneticului să facă și el una și să se dea peste cap să o popularizeze, să joace la deposedare, dur, agresiv, mai ales că nu are spatele celuilalt. Nu e de ajuns, nici pe departe, dar e important să fie cît mai răspîndită o încrîncenare, o dorință de a lupta, de a asimila tehnici noi pe care să le folosești cît mai rapid.

La fel, vrei să recapeți controlul politic, păi alege-ți oamenii înainte să te trezești cu ei în parlament, filtrează-i tu, depisteză papagalii și alungă-i. Fă 5 partide unde ar putea fi unul, dar ai grijă să colaboreze în secret cine trebuie din ele. Ocupă tu toată gama de oferte politice, altfel îți iau rivalii o felie prea mare din electorat. Joacă tu la toate capetele, indiferent că și oponentul va face la fel. Subminează-i propaganda infiltrîndu-ți oamenii tăi, lăsați în adormire pînă cînd pot acționa eficient, fie și pentru scurt timp. Minimalizează ideologiile altora, accentuează specificul tău, refuză universalismul teoretizat (universalul se constată, altfel e metodă, deci urmărește un scop).

Educă-ți nația în paralel cu sistemul public, corupt și subminat. Învaț-o istoria corect, nu demitificat, dar nici hiperbolizat. Pregătește-ți tinerii să ducă o viață sănătoasă, să aibă și o pregătire sportiv-militară, să creadă în familia cu copii, să-și respecte bătrînii. Nu ai nevoie de masonerie dacă sînt răspîndite principii sănătoase și criteriile de evaluare se construiesc natural, dar trebuie răbdare, odată ce biologicul a fost salvat.

Dacă metoda nu merge, dacă ești prea slab pe terenul definit de năvala banului calp și a minciunii repetate pînă la extenuarea țintei, asumă-ți violența, dar și riscul de a fi nimicit. Orice exprimare politică stridentă, care iese din zona interpretabilului (poți fi suficient de abil să spui ce vrei fără să te expui prea mult), care nu face decît să precipite o confruntare cînd tu nu ai forțele strînse și pregătite pare cel puțin ciudată. Mai bine introduci rapid legi cu impact economic, schimbi regulile sau introduci unele noi care să favorizeze pe cine vrei tu, decît să te legi la cap unde nu te doare. Normal că se prinde adversarul unde bați, dar nu are același impact gargara ideologică pe teme economice. Pe de altă parte, dacă ai puterea politică necesară pentru a adopta legi pe placul tău, nu ai de ce să te plîngi. Dacă nu ai putere suficientă, ce obții, concret, prin exprimarea unei dorințe numai bună să te expună unor atacuri și diversiuni greu de parat ?

Oricum e extrem de greu, dar datoria principală stă față de continuitatea nației într-o vreme în care, să fim sinceri, toate se clatină, inclusiv reprezentarea fiecăruia despre lume.