Imaginea României în lume este atât produsul clasei politice de la București, cât și mesajul dus de români în afara granițelor țării. Polemica politică și mediatică generată de intervenția unor state în favoarea președintelui sau privind raportul Bruxelles-ului pe MCV au constat în special în individualizarea actorilor politici în diferitele capitale ale Europei. Acuzațiile de amestec în afacerile interne ale României ori identificarea unor conflicte de interes la nivel național, au ignorat o întrebare esențială: care este de fapt imaginea României în afară. Modul și forma în care alte state sau instituțiile de la Bruxelles adesea transmit un mesaj României sunt în primul rând, indiferent de justețea acestuia, oglinda credibilității scăzute a țării în ochii partenerilor noștri. Cum răspunde astăzi clasa politică românească la astfel de provocării externe pentru a-și reabilita imaginea și credibilitatea? La nivel factologic cea mai bizară încercare de a sugera cel puțin față de Berlin cele mai bune intenții este plasarea lui Klaus Johannis și a lui Eduard Hellvig la vârful conducerii Partidului Național Liberal. Un gest politic, ancorat mai degrabă în ideologia secolului al 19-lea și marcat de dorința de a comunica marilor puteri fie o poziție de egalitate prin forme din păcate fără fond, fie prin a sugera apartenența la sfera lor de influență, este la nivelul diplomației publice echivalentul mașinii cu aburi în fizica cuantică. A te afirma cu reprezentanți ai minorității germane după o vară de invective la adresa Cancelarului Merkel este o dovadă de necunoștință totală a culturii politicii germane sau europene, crezând că sprijinul Berlinului depinde doar de modul precum noi dorim să fim priviți.
01 martie 2013
Radu Golban: Yes-manii şi credibilitatea României în lume
Imaginea României în lume este atât produsul clasei politice de la București, cât și mesajul dus de români în afara granițelor țării. Polemica politică și mediatică generată de intervenția unor state în favoarea președintelui sau privind raportul Bruxelles-ului pe MCV au constat în special în individualizarea actorilor politici în diferitele capitale ale Europei. Acuzațiile de amestec în afacerile interne ale României ori identificarea unor conflicte de interes la nivel național, au ignorat o întrebare esențială: care este de fapt imaginea României în afară. Modul și forma în care alte state sau instituțiile de la Bruxelles adesea transmit un mesaj României sunt în primul rând, indiferent de justețea acestuia, oglinda credibilității scăzute a țării în ochii partenerilor noștri. Cum răspunde astăzi clasa politică românească la astfel de provocării externe pentru a-și reabilita imaginea și credibilitatea? La nivel factologic cea mai bizară încercare de a sugera cel puțin față de Berlin cele mai bune intenții este plasarea lui Klaus Johannis și a lui Eduard Hellvig la vârful conducerii Partidului Național Liberal. Un gest politic, ancorat mai degrabă în ideologia secolului al 19-lea și marcat de dorința de a comunica marilor puteri fie o poziție de egalitate prin forme din păcate fără fond, fie prin a sugera apartenența la sfera lor de influență, este la nivelul diplomației publice echivalentul mașinii cu aburi în fizica cuantică. A te afirma cu reprezentanți ai minorității germane după o vară de invective la adresa Cancelarului Merkel este o dovadă de necunoștință totală a culturii politicii germane sau europene, crezând că sprijinul Berlinului depinde doar de modul precum noi dorim să fim priviți.
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."
Postări populare:
-
GRUPUL PENTRU ROMÂNIA. Comunicatul nr. 9, către conducerea Federației Ruse, către președintele Vladimir Putin și către Ambasada Federației R...
-
De glob, şi... de pod . "ISIS îşi asumă (?) şi acest atentat" ( Dave Hodges, The Common Sense Show ). Autorul remarcă o a doua ...
-
Ar trebui să citească astea şi fanii lu' Trump din RO, dar este inutil: sunt la fel de bătuţi în cap precum haştagii, doar că din al...
-
Nu mă pronunţasem încă pe ipoteza asta (a explozibililor "de separare" pre-plantaţi) în chestiunea podului de la Baltimore (a se v...
-
Mi-ar plăcea să cred că pe-aproape or fi fost şi câţiva cu kalaşe . La o adică, dacă se-ngroşa gluma: brrrrrtttt! ("na, 'vă-n gură...
-
"Discursul de BRexit" al lui Nigel Farage în "parlamentul european". Într-o conferinţă de presă de după, afirmă că va f...
-
Într-un articol din Gândul, scrie aşa: "Elevii vor fi vaccinaţi cu Cantgrip pentru imunizare împotriva virusului AH1N1, responsabil ...
-
Opiniile IVK (Institutului Václav Klaus) privind atentatul de la Bagdad P robabil că nu a fost în primul rând inițiativa politică a pre...
-
Putem să vedem într-o nouă dimensiune zorul unora de a schimba guvernul Boc: Agenţia de ştiri bulgară Sofia News Agency ...
-
O femeie din localitatea Uckange (departamentul Moselle, Franţa) şi-a lovit fiica de zece ani cu un cuţit, apoi l-a pus pe fiul său de...
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu