24 decembrie 2012

Dominaţie prin proiect


Cu noua biblie a europenismului în mână, toate acestea au fost aproape desfiinţate prin evaluatorii internaţionali. Regimul a (re)introdus aproape în toate nişele vieţii sociale principiul comisariatului invizibil. "În numele Europei" este deja factor de ordine. Prin teamă. Netransparent, este dictatorial. Fiind "european" e şi foarte scump: slujitorii care ştiu să manevreze discursul respectiv, au acces pe la comitete şi comisii, "la proiecte", sunt plătiţi foarte, foarte bine. Desigur, există şi cei care s-au iontegrat în discursul acesta fără să ia nici un ban. Aceştia fac deja parte în masa de manevră a unei noi ere politice, care-şi recrutează aderenţii din mizeria de masă (materială şi morală).

Mănăstirea Comana
Acum, la 23 de ani de la lovitura de stat din decembrie 1989, e bine să ne lămurim cu vremurile. Unii dintre noi au ales să le ignore, alţii s-au dat cu ele, devenind agenţii unui timp nenorocit. În fine, alţii îi pun întrebări. Cu cât vedem mai bine, cu atât avem o şansă în faţa timpurilor. Am intrat în posesia unui asemenea instrument de cunoaştere stând ceva mai mult prin preajma lui Golopenţia, care ne avertizează: nu cei care fac proiectele au puterea, ci cei care au puterea fac proiectele. Aparent nimic deosebit, dar să vedem mai jos implicaţiile.

Golopenţia este un proiect pentru România în sine. Ca de altfel fiecare sacrificat în închisorile comuniste sub supravegherea KGB şi GRU. Doar infiltraţii (deşi până la Dej au fost la vedere,vezi-i pe Nicolschi, Pauker, Brucan, Neulander şi alţii) erau experţi în resursa umană, au scos din corpul social tocmai cele mai bune seminţe, cele mai cuprinzătoare acoperăminte şi cele mai extinse punţi. Chiar dacă înţelegi ce spun, nu poţi să nu adăstezi în scrierile lor ca într-o catedrală, cu căciula în mâini. Şi gândiţi-vă, au fost un milion de proiecte asasinate în puşcăriile unde Nicholschi practica managementul resurselor umane cu viitorul (acum din trecut) nostru.

Anton Golopenţia a fost fondatorul cunoaşterii statistice de stat în România şi se află prin fondatorii geopoliticii româneşti. Prin tehnicile de cunoaştere bazate pe legăturile între fenomene, monografiile sumare şi cunoaşterea prin intermediul hărţilor a revoluţionat nu doar sociologia, dar şi ştiinţa administraţiei, cunoaşterea socială în general. Deşi putea rămâne în străinătate, Golopenţia s-a întors în ţară în 1946, după ce a susţinut poziţia României la Conferinţa de Pace de la Paris. Arestat, ca toată elita rămasă în ţară, a fost supus unui regim de exterminare şi lichidat în 1951, la Malmaison, în Bucureşti, fiind considerat formal "duşman al poporului". Chiar cu câteva luni înainte de a fi exterminat, Golopenţia, care-şi atinsese maturitatea ştiinţifică, se oferea să-i cuprindă şi pe torţionarii săi în proiectul refacerii administraţiei statului român, punându-se la dispoziţia lor. Culmea este că statul comunist l-a şi folosit, şomer fiind, în diverse proiecte administrative, până aproape de ultimul moment. Avea 42 de ani. Ce facem noi cu anii noştri, fiecare? (Pentru fiecare). 

Golopenţia, când s-a întors de la doctoratul din Germania, a venit cu o idee care face pârtie în obscuritatea zilei de azi, făcând diferenţa dintre 
planificare şi dominare (idee pe care a preluat-o de la Hans Freyer). Puterea o au cei care planifică, nu planificatorii au puterea. Corolarul acestei axiome este că guvernarea de dragul puterii se face fără carte, pe orbecăite. Puterea este cea care planifică, nu planificatorii (cei care cunosc realitatea). Este una dintre faţetele cele mai dramatice ale crizei spaţiului românesc de astăzi: ruptura dintre cunoaştere şi guvernare. Implicit, ruptura dintre guvernare şi popor (ale cărei nevoi sunt cunoscute pe pipăite, cel mult prin sondaje de opinie) şi prin stetoscopul insuficient al serviciilor de informaţii. Un al doilea corolar: guvernarea se exercită prin proiect. Şi cu cât e mai atrasă de exercitarea puterii în sine, cu atât are în execuţie mai multe proiecte. Cu atât viforniţa dislocărilor în numele "reformei" va fi mai mare. Rezultatul: paraliza instituţională generalizată şi, implicit a statului. Societatea cară un mort în spinare. Aceasta este rezultatul guvernării ca dominaţie.

Cum ziceam, acum, la 23 de ani de la lovitura de stat din decembrie 1989, e bine să ne lămurim cu vremurile.

 
Latră la tot ce are. Mai puţin la hoţ
Regimul Băsescu a fost cel mai nepotrivit (să nu zicem toxic) de până acum pentru că şi-a propus să scoată la reformă până şi neseriozitatea prin care, până acum, societatea românească se apăra de istorie. Nu vreau să spun că preşedintele a avut un proiect neapărat. Foarte probabil că nici nu e conştient deproiect. Puterea e cea mai mare provocare pentru ins iar România are nevoie de oameni cu adevărat mari în zonele de putere. Mari prin cultură, caracter. Nu ştiu ce caracter are preşedintele, dar componenta cognitivă a gesturilor cu care a fost înconjurat a lăsat foarte mult de dorit. Cel mai mult din ultimii 22 de ani. Pentru că niciodată România nu a fost mai paralizată ca astăzi. Şi niciodată o zonă cu un deficit atât de mare nu a fost atât de ferventă în reorganizarea ţării. Dacă nu ştii, stai în banca ta. Fraza aceasta se numeşte ruşine. E adevărat, guvernarea cu ruşine faţă de popor e o raritate absolută în lume. Dar să revenim.

România se apăra de toţi cei care vroiau să ne organizeze în defavoarea noastră (prin privatizări, restructurări etc.) prin instituţii, oameni-instituţii şi fenomenul Dorel. Cu noua biblie a europenismului în mână, toate acestea au fost aproape desfiinţate prin 
evaluatorii internaţionali. Regimul a (re)introdus aproape în toate nişele vieţii sociale principiulcomisariatului invizibil. "În numele Europei" este deja factor de ordine. Prin teamă. Netransparent, este dictatorial. Fiind "european" e şi foarte scump: slujitorii care ştiu să manevreze discursul respectiv, au acces pe la comitete şi comisii, "la proiecte", sunt plătiţi foarte, foarte bine. Desigur, există şi cei care s-au integrat în discursul acesta fără să ia nici un ban. Aceştia fac deja parte în masa de manevră a unei noi ere politice, care-şi recrutează aderenţii din mizeria de masă (materială şi morală). Până şi Dorel, ultimul drept care-i mai rămăsese poporului român, acela de a fi neserios în faţa răului, aproape că-i fu luat. Dulăii regimului, cu urechile lor ascuţite, fără astâmpăr, dar cu creierul mai micşorat să facă loc simţurilor înregistrării a tot ce mişcă, aproape că au transformat România într-o instituţie totală. Instituţiile totale, atunci când nu sunt ale familiei şi Patriei (armata), sunt specifice mediilor de margine, unde sunt ţinute în ordine devianţa sau oligofreniile (puşcăria, respectiv spitalul de nebuni). România aproape că a devenit un regim concentraţionar.

În furia de a reforma totul, România aproape că a devenit o instituţie totală. Nu, nu s-a transformat într-o mare familie ci, într-o oligofrenie generalizată, prin punerea marginalului în centrul societăţii şi prin cucerirea societăţii de către marginalii: când aveam localităţi sub zăpadă, primul ministru îşi comanda ... alifii de mii de euro*. Şi acesta este doar un aspect, atât de jenant, încât devine incredibil, aproape o metaforă.  Aproape că nimic nu se mai poate manifesta 
de la sine. Societatea nu mai este o întâlnire de oameni care-şi dau măsura, ci de inşi nevoiţi, care se descurcă. Cei care au fost consumaţi de sistem, s-au transformat în homunculi, agenţi ai timpurilor. Rezultatul: paralizia instituţională. Situaţia e tragicomică. Ca în Harghita, unde aflăm că prefectul e aproape un fel de Bulă**, "mai bine antisemit decât antifascist", prin tolerarea inscripţiilor fasciste, numai nu cumva să se manifeste (ca administrator al statului român).  (Dan Tănăsa, 21 dec. 2012, EXCLUSIV. Prefectura Harghita NU A FĂCUT ABSOLUT NIMIC în ultimele șapte luni pentru a elimina numele scriitorului fascist și antiromân Nyiro Jozsef de pe două INSTITUȚII PUBLICE.).

E important să ştim în ce fel de timpuri suntem. Mai ales cei mai tineri dintre noi, care trăiesc cu dulcea îngrozitoare iluzie că dacă ignoră istoria îşi vor putea vedea de "propriul interes". Istoria se transmite de la elite prin popoare. Popoarele pot fi ocupate. Războaiele sunt culturale, instituţionale, economice. Iar noi nu trăim vremuri de pace. Pentru că avem, iată, de înfruntat nemaipomenita confesiune a lui Walter (Neulander) Roman (tatăl lui Petre (Neulander) Roman), în "Secolul XX. Secolul Marilor Evoluţii" (Bucureşti, 1970): "Cine va veni dupa noi? ... După noi vom veni tot noi." (Ştiri Rol.ro)



* Într-una din primele sale ieşiri media, primul ministru Răzvan Ungureanu a certat sătenii că nu s-au deszăpezit. Problema era că zăpezile acopereau casele, aşa încât doar cu aruncarea în aer a nămeţilor de către Armată satele au fost scoase la lumină. În mai mult de o săptămână: Mediafax, 11 feb. 2012, "Premierul Ungureanu: militarii deszăpăzesc drumurile, localnicii stau în casă. E inadmisibil", http://www.realitatea.net/premierul-ungureanu-militarii-deszapesc-drumurile-localnicii-stau-in-casa-e-inadmisibil_912960.html

**cităm de pe Dantanasa.ro, "Exclusiv. Prefectura Harghita nu a făcut absolut nimic în ultimele şapte luni ...", http://www.dantanasa.ro/2012/12/21/exclusiv-prefectura-harghita-nu-a-facut-absolut-nimic-in-ultimele-sapte-luni-pentru-a-elimina-numele-scriitorului-fascist-si-antiroman-nyiro-jozsef-de-pe-doua-institutii-publice-document/ "Stupefiantă este însă concluzia la care ajunge prefectul Jean-Adrian Andrei în finalul documentului: ”Față de cele mai sus precizate, întrucât denumirile unităților de învățământ precum și a străzii în cauză, au fost atribuite în perioada 1993-1996, potrivit legislației în vigoare din acea perioadă, menționăm că prefectul județului nu a întreprins nicio măsură pentru schimbarea denumiri celor două școli, respectiv a străzii în cauză”.

Cu alte cuvinte, degeaba a protestat comunitatea evreilor din România sau din SUA. Degeaba au protestat profesori din Ungaria, intelectuali din România sau Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, și înaintea lui prefectul Augusta Cristina Urzică, este surd în fața vocilor care au protestat față de reînhumarea scriitorului fascist în România.


Scriitorul fascist și antiromân Nyiro Jozef nu poate fi reînhumat în România dar instituții publice din România sau chiar străzi pot purta numele său. Și asta cu voie de la prefectul Jean-Adrian Andrei!


Argumentul prefectului de Harghita, sugerat în adresa sa, cum că denumirile au fost adoptate în perioada anilor 1993-1996 și ca atare el nu va face nimic în acest sens este cel puțin idiot. Spre exemplu, la momentul la care numele mareșalului Antonescu a fost îndepărtat din spațiul public românesc existau deja de ani de zile busturi și străzi cu numele său." 


Ştiri ROL.ro
, 8 sept. 2006, "Walter Roman - dedicat bolşevismului internaţional", http://stiri.rol.ro/Walter-Roman---dedicat-bolsevismului-international-4555.html 

Dan Tănăsa, 21 dec. 2012, EXCLUSIV. Prefectura Harghita NU A FĂCUT ABSOLUT NIMIC în ultimele șapte luni pentru a elimina numele scriitorului fascist și antiromân Nyiro Jozsef de pe două INSTITUȚII PUBLICE
http://www.dantanasa.ro/2012/12/21/exclusiv-prefectura-harghita-nu-a-facut-absolut-nimic-in-ultimele-sapte-luni-pentru-a-elimina-numele-scriitorului-fascist-si-antiroman-nyiro-jozsef-de-pe-doua-institutii-publice-document/

Anton Golopenţia, Opere Complete, vol. I, Sociologie, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, p.13


Reptilianul. Explorări urbane
. "Clădirea Iprochim (Cazarma Malmaison). Malmaison, locul unde a fost chinuită elita României", 29 martie 2011, http://reptilianul.blogspot.ro/2011/03/cladirea-iprochim-cazarma-malmaison.html 


Adevărul, 12 feb. 2012, "Armata aruncă în aer zăpada care ţine izolat satul Hânţeşti de mai bine de opt zile", http://www.adevarul.ro/locale/galati/Armata-arunca-zapada-izolat-Hantesti_0_644935604.html

Gândul
, 12 feb. 2012, "România sub ameninţarea zăpezii. În prezent sunt 36 de localităţi izolate. Numărul deceselor în urma hipotermiei a urcat la 68", http://www.gandul.info/news/romania-sub-amenintarea-zapezii-in-prezent-sunt-36-de-localitati-izolate-numarul-deceselor-in-urma-hipotermiei-a-urcat-la-68-9228093

ExclusivNews
.ro, 19 sept. 2012, "Mihai Răzvan Unguent, nu recunoaşte că a cheltuit 10 miliarde de lei pe creme, spray-uri şi băutură", 
http://www.exclusivnews.ro/stiri/stiri-nationale/mihai-razvan-unguent-nu-recunoaste-ca-a-cheltuit-10-miliarde-de-lei-pe-creme-spray-uri-si-bautura.html

Jurnalul Naţional
, 17 sept. 2012, "Premierul unghieră ...", 
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/premierul-unghiera-servetele-puff-623928.html 

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Ovidiu Nahoi, 2016 (printre iniţiatorii unui apel, "Să ne salvăm Europa!"): "Trebuie să depăşim cadrul strict naţional şi să construim un soclu politic cu adevărat european care să poată înfrunta provocările mondializării, ale modernităţii şi o democraţie renovată printre altele şi prin alegerea directă a conducătorilor Uniunii. Europa este ţara noastră, nu poate exista viitor fără o uniune politică şi fără construcţia unui nucleu dur în jurul unui Stat Unic European. Suntem gata."

Postări populare (nu P.P.E. !):