23 noiembrie 2012

"Statul unitar este un mit ceaușist", latră federaliștii


Dacă partidele parlamentare au bătut deja palma în privința regionalizării, asta nu mulțumește cercurile antiromânești, se vrea trecerea la faza următoare - federalizarea.

Articolul "Federalizarea României: exces electoral sau soluţie?", scris de Sabina Fati în România liberă, se înscrie pe linia transformării temei federalizării în temă mainstream, luată în dezbatere, considerată o "soluție". Eventual, de discutat doar variante ale sale, în locul principiului, dacă este valabil sau nu pentru România.


Cum se face că toate versiunile de regionalizare sau de federalizare pleacă de la Transilvania ? (a mai încercat ceva Simirad, cu Partidul Moldovenilor, în anii '90, dar a renunțat când a văzut că nu are mușterii, iar partidul a fuzionat cu PSD în 2002).

Din articolul care a apărut în România liberă:
Nu doar oamenii lui Tokes vorbesc despre federalizarea ţării, ci tot mai mulţi români ardeleni par interesaţi de această idee, după ce toate guvernările de până acum, indiferent de culoare lor politică, fie au ocolit modernizarea Transilvaniei, fie au eşuat în planurile lor din cauza diletantismului sau a corupţiei.

Orice discuţie despre autonomia teritorială sau şi mai rău despre ipotetica federalizare a ţării îi face pe politicienii români, chiar şi pe cei mai raţionali, să se radicalizeze, fiindcă mitul statului unitar, sedimentat de propaganda ceauşistă a fost cultivat permanent după căderea comunismului. Aproape 20 de ani la rând rapoartele publice ale SRI menţionau astfel de pericole, fără să explice, însă care ar fi fost consecinţele ultime ale unor dezbateri pe această temă, mai cu seamă că în Europa există o tradiţie federalistă, iar Elveţia, Austria sau Germania funcţionează destul de bine.

Discuţiile în surdină despre federalism sau despre o autonomie regionala, care să depăşească deci ideea UDMR, care defilează doar cu Ţinutul Secuiesc, se duc în acest moment doar în spaţiul virtual şi doar la nivelul unor intelectuali ardeleni, în schimb în restul continentului tendinţa de fragmentare este evidentă: acum o lună la alegerile regionale din Spania, partidul independentiştilor başci, în care au fost păstraţi mulţi din militanţii organizaţiei teroriste şi separatist ETA, a câştigat alegerile şi se află pe primul loc în Parlamentul local; premierul Cataloniei, cea mai bogată regiune a Spaniei, a promis că va organiza un referendum pentru independenţă, chiar dacă Madridul nu va fi de acord ; în Marea Britanie premierul David Cameron a acceptat organizarea în 2014 a unui referendum pentru independenţa Scoţiei; în Belgia, Flandra bogată vrea să părăsească federaţia pentru a nu mai împărţi surplusul cu valonii, în vreme ce în Italia regiunea de Nord, Padania are acelşi tip de frustrări.
În România nu s-a pus problema fragmentării, ci mai degrabă a adăugirii, dacă luăm în serios predicţia de acum doi ani a preşedintelui Traian Băsescu despre o eventuă reunire cu Basarabia în următorii 25 de ani. În aceaşi timp ardelenii sunt pregătiţi subliminal să ceară într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat cel puţin autonomia provinciei lor, luând în seamă sfatul uitat dat de Ion Luca Caragiale acum 100 de ani: "sunt, mai ales pentru voi, ardelenii şi ungurenii, foarte periculoase daravelile cu soiul acesta de români din regat, crescuţi la şcoala perversităţii şi distrucţiunii (...) o şcoală care are multe asemănări cu un ospiciu de alienaţi, grandomani, persecutaţi, deprimaţi, furioşi şi, între ei, cuminţi mişei, care de dragul şcoalei şi de pofta scandalului se prefac nebuni".
Sabina Fati este o "conservă" Soros de la Liga Pro-Europa, care publica articole pro-regionalizare și pro-federalizare în revista Provincia, a Ligii: "Transilvania, o provincie în căutarea unui centru", "De la diferenţiere la conştiinţa diferenţierii", "Centralismul - persistenta tradiţiei""Ideea naţională şi federalismul în Transilvania la începutul secolului 20", "Liberalii, regionalismul şi competiţia pentru Ardeal"

Liga Pro-Europa a publicat în 2001 Manifestul regionalizării - "Memorandum către Parlament pentru construcţia regională a României".
 
La Noua Republică s-a aciuit un corifeu al Ligii Pro Europa, Traian Ștef, autor de articole federaliste la Provincia (aici sunt majoritatea autorilor și articolelor).

PDL l-a primit în rândurile sale pe Emil Aluaș, care se consideră "ardelean" și declară: "Ar fi posibil numai dacă dorim cu adevărat să ne luăm această responsabilitate. Autoadministrarea Ardealului și Banatului va deveni realitate". Aluaș este promovat de România liberă, unde îi apar săptămânal articole.

Tokes vorbea despre federalizarea României la congresul PPE. 

Justiția declară ilegal "steagul" județului Harghita, dar președintele Consiliului Județean Harghita instigă la arborarea lui în continuare în "secuime".

"Steagul" județului Covasna a fost declarat legal la prima instanță, tribunalul respingând contestația prefectului.


Şi totuşi, mai sunt judeţe care încearcă să-şi facă "steaguri": Alba, Ialomiţa, Maramureş (poate şi altele).

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: