Cum s-au furat petrolul şi gazele din România. Partea a II-a

Partea I   Ultima parte

Vocea Rusiei:

[...] Încercând pe cât posibil să evidențiez în detaliu, pe făptuitorii jafului, puterile străine în folosul cărora au acționat, implicarea Serviciului de Informații Externe, al Serviciului Român de Informații, în cea mai mare operațiune de subminare a economiei naționale a tuturor timpurilor. Totodată voi menționa cine s-a opus acestui jaf, prin ce metodă și cu ce rezultat.

Pentru a nu putea fi modificat pe viitor decât printr-un vot al majorității Parlamentului, contractul de cedare a Petrom a devenit Hotărârea de Guvern nr. 1090 din 8 iulie 2004, semnată pe 23 iulie 2004 de către un adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării, ca reprezentant al Guvernului României şi de către directorul general şi directorul general adjunct al OMV. În ziua de 3 noiembrie 2004 în Senatul României şi în ziua de 22 noiembrie 2004 în Camera Deputaţilor, toţi reprezentanţii PSD, PNL (în frunte cu Crin Antonescu, liderul grupului deputaților PNL), PD (condus atunci de Traian Băsescu), PC (în frunte cu senatorul Dan Voiculescu, patronul Antenelor), UDMR şi deputaţii minorităţilor etnice au votat proiectul de lege al guvernului Năstase privind privatizarea Petrom.

Singurele voturi contra au fost cele din partea senatorilor și deputaților Partidului România Mare (partid transformat atunci de presa breloc a devalizatorilor Petrom în ”opoziția nedemocratică”) printre care figura și subsemnatul Valentin Vasilescu. Parlamentarii ”opoziţiei de decor” (cei ai PNL şi PD) au votat alături de cei ai Puterii (PSD) pentru Legea nr. 555/2004. La o lege atât de importantă privind privatizarea PETROM şi vânzarea la cele mai mici preţuri din lume a ţiţeiului şi gazelor naturale nu a luat cuvântul la dezbateri în plenul Senatului şi al Camerei Deputaţilor nici un deputat sau senator de la PSD, PNL, PD, PC şi UDMR.

Ca urmare a acestui vot, timp de 10 ani nu era admisă modificarea prevederilor din Codul fiscal al României în defavoarea OMV şi a altor firme străine cu privire la impozitele pentru exploatare şi producţie, care nu au fost majorate. Începând cu anul 2014, în Contractul de privatizare a Petrom şi în Legea nr. 555/2004, nu există nicio prevedere referitoare la calculul şi plata redevenţelor pentru ţiţei şi gaze naturale. Ca urmare, aceste bogăţii vor fi exploatate de către OMV şi alte firme în mod gratuit.

În urma alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din noiembrie-decembrie 2004 s-a făcut rocada politică între Putere şi Opoziţie, între preşedinţii Ion Iliescu şi Traian Băsescu. „Guvernul Năstase a avut grijă să modifice legile României în acord cu contractul şi să nu pună contractul în acord cu legile României. Statul a vândut 33% şi a acceptat majorarea de capital imediat, a doua zi. Banii care reprezintă majorarea până la 51% nu au mai fost încasaţi la Bugetul de Stat”. Cine credeți că constata aceste lucruri în 2005?

"Nu poţi să ceri unei firme sa fie 100% morală, dar nici nu poți să-mi arunci în față în fiecare zi: prețul mondial al petrolului este 120 de dolari barilul, când tu îl extragi din Romania cu 16 dolari. Aici mi se pare că este zona de lipsă de fair-play a Petrom-ului". Cine credeți că afirma aceste lucruri în 2012? Nimeni altul decât preşedintele Băsescu. Numai că el și executanții lui fideli (premierii Emil Boc și Mihai Traian Ungureanu) nu au modificat nimic în legătură cu privatizarea Petrom.

În mandatul 2004-2008 din iniţiativa senatorilor şi deputaţilor PRM, pe marginea Legii nr. 555/2004, au fost depuse la Parlament următoarele documente:

1. Propunere legislativă de modificare a Legii nr.238/2004 Legea petrolului vizând eliminarea prevederilor introduse de guvernul Năstase pentru a pune de acord această lege cu pretenţiile OMV și acceptate în contractul de privatizare a Petrom. Modificările interziceau titularul unui acord petrolier să poată transfera altei persoane juridice drepturile dobândite şi obligaţiile asumate, iar prevederile acordurilor petroliere aprobate de guvern nu mai rămâneau valabile pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate.

Guvernul Tăriceanu nu a agreat adoptarea acestei iniţiative legislative a PRM, în plenul Camerei parlamentarii PNL, PD, PC, UDMR, PSD şi deputaţii minorităţilor etnice au votat împotrivă, susţinând nerenegocierea privilegiilor obţinute de O.M.V.

2. Propunere legislativă (din anul 2007), de modificare a Legii nr. 555/2004 care viza introducerea mențiunii că prevederile acestei legi se aplică numai în perioada 2005-2007. Urmând să fie renegociate redevenţele, calculate la preţul ţiţeiului de pe piaţa mondială şi nu cel negociat de guvernul Năstase până în anul 2014 (de 22 dolari/baril). Conform Legii nr.555/2004, fără modificările propuse de PRM, începând cu anul 2015, OMV şi alte firme care vor exploata ţiţei şi gaze naturale din România nu vor plăti nicio redevenţă statului român. Guvernul Tăriceanu a fost contra acestei propuneri legislative, iar toţi parlamentarii PNL, PD, PC, UDMR, PSD şi deputaţii minorităţilor etnice au votat împotriva iniţiativei PRM, care a fost respinsă.

3. Propunere legislativă (din anul 2006) pentru modificarea şi completarea legii nr.555/2004, semnată de 20 senatori şi deputaţi PRM. Modificările vizau: renegocierea în termen de 90 de zile a contractului de privatizare a Petrom în sensul ca statul român să-și păstreze dreptul de control, inclusiv asupra preţului carburanţilor şi gazelor naturale. Guvernul Tăriceanu nu a susţinut propunerea legislativă a PRM, iar parlamentarii PNL, PD, PC, UDMR şi PSD au votat împotrivă. Senatul şi Camera Deputaţilor au respins propunerea legislativă a PRM cu scopul de a permite majorarea artificială a preţurilor carburanţilor şi gazelor naturale, pentru a spori profiturile firmelor care exploatează aceste bogăţii.

4. Propunere legislativă privind abrogarea Legii nr.555/2004, semnată de senatori şi deputaţi PRM. Această iniţiativă legislativă a fost votată tacit de Senat şi staţionează din anul 2008 fiind blocată la Camera Deputaţilor. Prin abrogarea Legii nr.555/2004 se recuperează ce a mai rămas nevândut din averea Petrom, iar zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale revin poporului român şi pot fi vândute la preţurile practicate pe piaţa mondială.

În paralel cu propunerile legislative vizând Legea nr.555/2004, senatorii PRM au reuşit să convingă Senatul României care a votat în 13 decembrie 2006 pentru înfiinţarea unei comisii de anchetă având drept scop investigarea ilegalităților comise la privatizarea Petrom. Comisia a beneficiat de expertiza unor profesori universitari ai Institutului de petrol și gaze, ai Academiei de Studii Economice, șefi de departamente din ministerul Industriei și Economiei. În ziua de 7 noiembrie 2007, când Raportul Comisiei de anchetă a fost finalizat, s-a ajuns într-o situaţie ciudată. Senatorii Dan Vasile Ungureanu (PSD), Şerban Strătilă Cezar (PNL), Radu Cătălin Mardare (PSD), George Sabin Cutaş (PC) şi Farkaş Szabo Andras Levente (UDMR) au primit ordin de la şefii lor politici să nu semneze Raportul Comisiei şi astfel să se blocheze aflarea adevărului în legătură cu privatizarea Petrom. În această situaţie preşedintele Comisiei de anchetă, senatorul Carol Dina (PRM) şi vicepreşedintele Comisiei, senatorul Marius Marinescu au semnat Raportul şi l-au înaintat Biroului Permanent al Senatului, unde a fost înregistrat cu nr.1872 din 8 noiembrie 2007. În Raportul Comisiei de anchetă sunt semnalate toate aspectele de subminare a economiei naționale comise la privatizarea Petrom, despre care am amintit în prima parte a articolului.

Comisia de anchetă a propus Senatului să aprobe următoarele:

1) Guvernul să renegocieze Contractul de privatizare a Companiei Petrom şi în termen de 90 de zile să prezinte Parlamentului spre aprobare modificările legislative care se impun.

2) Curtea de Conturi a României să stabilească modul de îndeplinire de către părţi a Contractului de privatizare a Petrom şi în 90 de zile să prezinte un Raport în Parlament asupra celor constatate.

3) Consiliul Concurenţei să prezinte, în termen de 30 zile, în Parlament un Raport privind privatizarea Petrom şi consecinţele sale în domeniul concurenţei.

4) În termen de 120 de zile să fie prezentat un Raport în Parlament de către organele abilitate ale statului Român care să stabilească legalitatea şi responsabilităţile asupra modului în care s-a stabilit valoarea companiei Petrom.

5) Guvernul să prezinte în Parlament în cel mult 90 de zile, strategia energetică, inclusiv rolul şi locul resurselor de ţiţei şi gaze naturale ale României.

Sub pretextul unui viciu de procedură (nesemnarea Raportului comisiei de Anchetă de către toţi cei care l-au întocmit), Biroul Permanent al Senatului a decis cu majoritate de voturi ca Raportul să nu fie supus dezbaterii Senatului. Numai reprezentanţii PRM au solicitat ca Raportul Comisiei de Anchetă să fie pus la dispoziţia senatorilor şi a presei, iar plenul senatului să decidă asupra dezbaterii şi finalizării lui. Până azi, Raportul comisiei de Anchetă a Senatului României nu s-a admis să fie făcut public.