Cât mai poate interveni BNR pe curs?

BURSA

LEUL, LA UN NOU MINIM ISTORIC FAŢĂ DE EURO

Euro a avansat faţă de leu la un nou maxim istoric de 4,4265 lei, anunţat, vineri, de Banca Naţională a României (BNR), în creştere cu un ban faţă de valoarea din şedinţa anterioară. Moneda europeană s-a menţinut la un nivel ridicat, săptămâna trecută, situându-se uşor sub recordul precedent, înregistrat pe 2 mai, de 4,4168 lei/euro.
     Pe piaţa interbancară, cotaţiile s-au situat, vineri, uşor peste 4,44 lei/euro, pe fondul unor volume ridicate. Cel mai ridicat nivel de pe piaţa interbancară a fost de 4,4675 lei/euro, consemnat pe data de 1 mai, când în ţara noastră fost zi nebancară, iar paritatea a fost tranzacţionată de jucătorii internaţionali pe alte pieţe.
     Dealerii cred că fără intervenţia Băncii Centrale cursul ar putea depăşi în numai două şedinţe nivelul de 4,5 lei/euro pe piaţa interbancară, având în vedere cererea ridicată de euro din partea jucătorilor, potrivit Mediafax.
     *  John J. Hardy, Saxo Bank: Rezervele curente ale BNR ar trebui să fie suficiente pentru a ţine situaţia sub un control relativ
     John J. Hardy, şeful departamentului de strategie valutară din cadrul Saxo Bank, ne-a declarat că leul s-a depreciat ca urmare a unui mix între incertitudinile politice interne şi factorii din Uniunea Europeană. Cauzele interne includ nervozitatea provocată de căderea Guvernului Ungurea-nu şi de politicile fis-cale mai relaxate ale noii coaliţii de guvernare.
     Domnia sa a explicat că monedele din Europa Centrală şi de Est, precum leul, sunt slăbite de nesiguranţa extremă cu privire la soarta Uniunii Europene, după alegerile din Franţa şi Grecia. Acest tip de nervozitate, de obicei, face ca monedele mai puţin lichide, mai ales cele ale ţărilor cu deficite externe şi de cont curent, să se deprecieze.
     Rezervele curente ale BNR ar trebui să fie suficiente pentru a ţine situaţia sub un control relativ, având în vedere că acestea sunt de cinci şase ori mai mari decât deficitul anual de cont curent, deşi va fi important de privit traiectoria bugetului şi a deficitelor sub noul Executiv, este de părere John J. Hardy.
     Domnia sa susţine că este foarte dificil de estimat evoluţia cursurilor mai puţin lichide precum euro/leu, în special atunci când situaţia politică este parte a ecuaţiei, ţinând cont şi de incertitudinea ridicată din zona euro.
     "În condiţiile în care există un risc ridicat de faliment al Greciei în următoarele şase luni şi se ridică semne de întrebare cu privire la politica de deficit a noului Guvern, presiunea generală urmează să determine cursul să se aprecieze către 4,5 lei/euro şi probabil chiar mai sus în următoarele luni", estimează şeful departamentului de strategie valutară din cadrul Saxo Bank.
     *  Cristian Cochinţu: Declinul leului este amplificat de tendinţa descendentă a inflaţiei
     Cristian Cochinţu, analist financiar în cadrul "Admiral Markets", ne-a declarat că deprecierea leului este normală: "Este un moment nefavorabil pentru leu şi deprecierea este normală: condiţii de aversiune faţă de risc la nivel global, ce afectează în primul rând valutele cu randament superior, alături de perspective negative de politică monetară. Piaţa anticipează că valutele de risc vor reduce diferenţialul de dobândă faţă de valutele ieftine. Chiar dacă dolarul şi yenul sunt principalele avantajate, leul şi valutele emergente din regiune sunt mai afectate decât euro în piaţa valutară. Declinul este amplificat de tendinţa descendentă a inflaţiei, ce confirmă teoria de mai sus, investitorii speculând o continuare a politicii BNR de relaxare, pentru a stimula consumul, investiţiile şi creşterea economică".
     Domnia sa ne-a precizat că un nivel al cursului de schimb de 4,47-4,5 lei/euro este foarte probabil să fie atins în acest an şi este de părere că aceasta este prima ţintă a speculatorilor.
     Analistul financiar de la "Admiral Markets" a adăugat: "La acel prag (n.r. 4,47-4,5 lei/euro) vom avea o stagnare, poate chiar o tentativă de revenire spre 4,37 lei/euro. Este puţin probabil să mai vedem cursul sub 4,3, lei/euro, acesta poate fi în cel mai fericit caz doar pragul minim de unde se va relua trendul ascendent".
     *  Călin Rechea: Va fi tot mai greu pentru BNR să intervină pe curs
     Analistul economic Călin Rechea ne-a declarat că unul dintre motivele deprecierii leului ar putea fi legat de incertitudinea privind noul program de guvernare: "Se vorbeşte de relaxare fiscală, de noi ţinte ale deficitului, de creşterea salariilor în sectorul bugetar. A crescut probabilitatea unor derapaje. Este o perioadă dificilă mai ales în cadrul contextului regional. Toate acestea sunt bile negre pentru moneda naţională".
     Domnia sa este de părere că s-ar putea să avem "surprize neplăcute", în a doua jumătate a anului, legate de preţuri.
     Analistul economic a adăugat că va fi tot mai greu pentru BNR să intervină pentru a nu lăsa leul să se deprecieze.
     Călin Rechea a explicat: "Dacă BNR va impune o limită, investitorii din piaţă vor simţi acest lucru şi vor forţa foarte mult. Va fi tot mai greu pentru BNR să intervină pe curs, dacă nu creşte dobânda cheie, contrar deciziilor din ultimele şedinţe de politică monetară ale Consiliului de Administraţie. Practic toate elementele sunt aliniate împotriva leului".
     *  Aurelian Dochia: Leul are o tendinţă de depreciere faţă de euro de la începutul anului
     Analistul economic Aurelian Dochia consideră că este greu de distins între influenţa factorilor interni şi cea a factorilor externi, în condiţiile în care, în ultima perioadă, am avut evenimente de ambele părţi.
     Domnia sa observă că leul are o tendinţă de depreciere faţă de euro de la începutul anului, în ciuda aprecierilor uşoare pe care le-a manifestat ocazional. Această situaţie a fost provocată de factori interni, în condiţiile în care performanţele economice pentru primul trimestru al anului s-au dovedit a fi mai slabe decât s-a anticipat, iar perspectivele de creştere pentru acest an au fost, la rândul lor, modificate în jos, la toate acestea adăugându-se schimbarea Guvernului, cu riscurile asociate ei, ne-a explicat Aurelian Dochia.
     Contextul european nu este nici el unul favorabil, iar dificultăţile băncilor din Spania şi amânarea formării unui Guvern după alegerile din Grecia au creat o stare tensionată care produce reacţii mai agresive la periferia Uniunii Europene decât în centrul acesteia, a subliniat analistul economic.
     BNR poate interveni doar punctual, pentru a limita amploarea deprecierii, fără să poată, însă, combate o tendinţă care ţine de factori fundamentali, a arătat Aurelian Dochia.
     "Ce putem face este să încercăm să ţinem sub control factorii interni, să fim mai atenţi cu declaraţiile privind cheltuielile publice", este de părere domnia sa.
     *  Vlad Muscalu: O intervenţie agresivă a BNR este probabilă
     În schimb, Vlad Muscalu, economist în cadrul "ING România", nu crede că ne aflăm într-o situaţie în care BNR nu poate să intervină pe piaţă. Banca Centrală a arătat că poate influenţa piaţa locală, determinându-i, în trecut, evoluţia şi fără intervenţii directe, după perioade în care a fost activă pentru perioade îndelungate, ne-a explicat domnia sa, menţionând că am fost martorii unei astfel de situaţii în ultimul trimestru al anului trecut. O intervenţie agresivă este probabilă, în condiţiile în care, în ultimii doi ani, salariile au crescut mai puţin decât preţurile de consum, iar cursul s-a depreciat, afectând plata datoriilor în valută, consideră economistul "ING". Presiunile de pe piaţa monetară pot să crească rata dobânzii, afectând finanţele publice, şi pot, chiar, să inverseze ciclul de relaxare monetară, ne-a declarat Vlad Muscalu.
     Contextul intern prezintă riscuri pe termen mai lung, este de părere domnia sa. Dacă pentru moment măsurile de relaxare fiscală par să fie limitate, pe o perioadă mai îndelungată nu este exclus ca actualul Guvern să revină la promisiunile pe care membrii săi le-au făcut pe vremea când erau în opoziţie, atrage atenţia economistul "ING".
     *  Mihai Ionescu: O variaţie puternică a cursului nu este benefică nici pentru exportatori, nici pentru importatori
     Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) ne-a declarat că aprecierea euro nu îi avantajează pe importatori şi nici pe exportatori.
     Domnia sa ne-a spus: "Pentru importatori, care au de plătit facturi, aprecierea euro poate să însemne chiar falimentul. Pentru exportatori este o creştere bruscă, dincolo de limitele obişnuite. O asemenea variaţie puternică a cursului nu este benefică nici pentru exportatori şi nici pentru importatori".
     ANEIR este încrezătoare că BNR că va asigura o stabilitate a cursului cu variaţii fireşti, exportatorii fiind "principala sursă de valută" a ţării, potrivit lui Mihai Ionescu.
     "În prezent, evoluţia cursului este rezultatul situaţiei politice sau a jocurilor speculatorilor care vor să profite de acest moment", a adăugat domnia sa.
     Clienţii care au credite în euro sunt afectaţi în mod direct de aprecierea monedei europene faţă de leu.
     De exemplu, clienţii care au o rată de 350 de euro, la un credit imobiliar de 65.000, contractat de 30 de ani, vor plăti, luna această 1.549 lei, cu aproape 20 de lei mai mult faţă de luna precedentă şi cu circa 40 de lei mai mult faţă de începutul acestui an.
     De asemenea, clienţii care au un împrumut de nevoi personale de 8.000 de euro, pe cinci ani, rata fiind de 194 de euro, vor scoate din buzunar, în această lună cu 10 lei mai mult faţă de luna trecută şi cu 20 lei mai mult faţă de luna ianuarie.
     În realitate, rată plătită de client este mai mare, deoarece cursul anunţat zilnic de BNR este unul de referinţă, în funcţie de care băncile şi casele de schimb valutar afişează propriul schimb valutar.
     Moneda europeană s-a apreciat în raport cu leul cu 2,42%, de la începutul acestui an.
     BNR a anunţat, vineri, un curs de referinţă pentru dolarul american de 3,4209 lei, în creştere cu 0,68 bani faţă de şedinţa precedentă. Francul elveţian s-a apreciat, vineri, faţă de leu la cursul Băncii Centrale cu 0,92 bani, până la nivelul de 3,6861 lei/franc.