08 martie 2012
Lobby pro-rusesc la Deutsche Welle (ne mirăm ?!)
Nu ne mirăm...
[...] Cu adevărat România nu are motive să se teamă de Rusia, mai ales când are baze americane pe teritoriul său, iar subiectul resurselor sale energetice ar trebui discutat în mod transparent în toate implicaţiile sale cu toţi cei interesaţi. Tonul secretos încărcat de sugestii patriotice nu face decât să trezească suspiciuni, dar nu cu privire la marile înfruntări geopolitice, ci mai curând la condiţiile în care statul român îşi concesionează resursele. De fapt emoţia creată în jurul subiectului abate atenţia de la singura discuţie care contează şi anume care sunt prevederile contractuale dintre compania americană Chevron şi statul român, ţinând seama şi de implicaţiile legate de mediu.
Compania americană a obţinut deja mai multe perimetre de exploatare în Europa de est în Polonia, România şi Bulgaria, dar în Bulgaria în urma mai multor proteste publice, guvernul a interzis exploatările. Bulgarii preferă probabil să dezvolte pe mai departe turismul mai ales că zonele vizate se află chiar în apropierea Balcicului. Cu siguranţă întreaga industrie turistică de la Marea Neagră ar fi avut de suferit. În România însă, sudul Dobrogei şi ţărmul mării cu 2 Mai şi Vama Veche, nu prezintă nicio importanţă strategică, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani s-a produs acolo o dezvoltare haotică şi lipsită de orice perspectivă. Totuşi cele două mici localităţi de la malul mării şi sudul “sălbatic” al Dobrogei, unde păsările şi popândăii dansează pe marginea şoselei pustii, au intrat în mitologia vacanţelor şi ar putea să inspire proteste neprevăzute. Distrugerea acestor zone ar fi desigur o pierdere, dar e de văzut în ce fel va fi ea compensată. Şi aici ar trebui să intervină o dezbatere transparentă, raţională cu toate argumentele expuse la lumina zilei.
Or, preşedintele şi guvernul au iniţiat în prealabil tratativele cu compania americană Chevron într-o mare discreţie şi foarte puţine informaţii au devenit publice. Oficialii români s-au ferit ca de foc să discute acest subiect şi cu siguranţă că nu din cauza concurenţei ruseşti. Dacă se face mare tam-tam pe tema riscurilor de mediu, atunci desigur că şi costurile vor creşte. Localnicii sunt înclinaţi să ceară preţuri mai mari, autorităţile locale să emite şi ele tot felul de pretenţii şi aşa mai departe. Discreţia aceasta nu foloseşte însă deloc societăţii româneşti, ci doar companiei americane. Actuala administraţie face mare caz de condiţiile nefavorabile în care a fost privatizat Petrom, făcând aluzii la integritatea celor care au negociat contractul, dar oferă exploatarea aurului de la Roşia Montana aproape pe gratis şi se feresc să explice public tot ce este legat de exploarea gazelor de şist.
Problema dependenţei de gazele ruseşti este, cu siguranţă, şi o problemă (geo)politică importantă, dar ea nu justifică şi nu explică în nici un fel lipsa de transparenţă în care demnitarii statului român iau decizii de interes general. Se ştie bine că discreţia tratativelor scade costurile exploatării, dar are, la rândul ei, un cost.
Deutsche Welle: Costurile discreţiei
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."
Postări populare:
-
De prin primăvară (17 mai 2010) circulă zvonul că România ar avea de recuperat o datorie istorică de la Germania , evaluată la circa 19 ...
-
Răspunsul preşedintelui la întrebarea ziarului Ekonom: Care sunt (cum le-aţi defini) interesele naţionale cehe? A vorbi despre intere...
-
Preşedintele Traian Băsescu a discutat vineri timp de aproape o oră pe tema referendumului din Bucureşti cu primarul Capitalei, Sorin Opr...
-
Nu ştiu ce mai aşteaptă PDL, de ce nu rupe definitiv colaborarea cu Fundaţia Konrad Adenauer, nu pune pe liber ţuţerii sponsorizaţi de fun...
-
În luna iunie 2010, Consiliul UE a făcut public documentul cu titlul Project Europe 2030 – Challenges and Opportunities ( Proiectul ...
-
...varianta integrală a melodiei de la header : Who's Your Little Who-Zis ( The Knickerbockers, 1932)
-
A devenit un tabu să critici America sau Administraţia Obama, chiar şi în cazuri de amestec grosolan în afacerile interne ale României. Ex...
-
Interviul președintelui pentru săptămânalul polonez Do Rzeczy După două mandate consecutive veţi părăsi președinția. Care este pentru dum...
-
Precizări ale Administraţiei Prezidenţiale cu privire la desemnarea preşedintelui Traian Băsescu ca membru de onoare al Academiei Oamenilor...
-
(la momentul 14:14; de văzut şi confruntarea lui Troţki cu Stalin/Koba, de pe la 43:04) "Care Ucraină?" - Max Hoffman , şeful de...


Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu