02 februarie 2012

Clepsidra pentru Băsescu (Cronica Română)



Ultimele acțiuni și declarații ale președintelui Traian Băsescu dau dovadă de o totală lipsă de coerență. Propunerile și aprecierile de ordin politic și economic pe care le-a făcut în ultima perioadă nu pot fi descrise altfel decât inepte, amatoricești și chiar stupide. Este dificil de înțeles cum poate un președinte să ajungă în situația în care fiecare declarație îl decredibilizează atât în fața cetățenilor raționali ai propriei țări cât și în fața unor importante forțe geopolitice.
Înțelegem că președintele Băsescu nu are studiile necesare ca să-și formeze în mod independent o opinie cu privire la problemele complexe ale economiei globale, dar un președinte trebuie să aibă și niște consilieri capabili să-i sugereze o interpretare adecvată a realității economice și geopolitice. Exemplul perfect este dat de declarațiile președintelui care au fost făcute după întâlnirile pe care le-a avut cu șefii băncilor austriece din România, Treichl și van Groeningen. Atunci când Banca Centrală a Austriei a început să ia măsuri menite să forțeze băncile austriece să-și reducă expunerile în România, noi am fost printre cei care am avertizat despre consecințele acestor măsuri și retragerile de capital din economia românească. Președintele și o mare parte din presa economică autohtonă au preferat să-i creadă pe cuvânt pe bancherii austrieci care au promis să nu retragă nimic. Recent, șefii Erste și Raiffeisen s-au întâlnit cu președintele Băsescu și i-au repetat aceleași povești, povești pe care președintele le-a reprodus în fața camerelor de luat vederi. Astăzi, se vede clar (pe cifre) că austriecii au mințit, iar președintele a repetat minciunile lor. Raportul Băncii Reglementărilor Internaționale arată faptul că băncile austriece au redus expunerea pe România cu 2 miliarde de euro în decursul trimestrului III din 2011. Nimeni dintre consilierii economici ai președintelui nu i-a explicat diferența între Austria și România. În România bancherii privați care lucrează pentru băncile străine fac ce vor cu Isărescu, iar Isărescu, de facto, lucrează pentru ei. În Austria, Banca Centrală se subordonează intereselor statului și nu a băncilor private. Mai trist este faptul că nu s-a găsit nimeni dispus să ia un raport de la BNR sau BRI și să verifice declarațiile bancherilor austrieci, iar problema principală constă în faptul că președintele, probabil, nici nu a cerut un asemenea raport.
Poziția președintelui în privința crizei economice și politice a Uniunii Europene nu poate fi catalogată altfel decât schizofrenică. Într-unul dintre discursurile sale, președintele a punctat (corect) că zona non-euro va ieși din criză înaintea zonei euro care se confruntă o acută criză a datoriilor suverane și a menționat că România va trebui să se bazeze pe resursele proprii în condițiile în care finanțarea externă va fi dificil de găsit. Astăzi, discursul prezidențial a fost reorientat la 180 de grade. Ideea Statelor Unite ale Europei îl bântuie pe Băsescu. În timp ce toți liderii politici europeni duc o luptă disperată pentru a-și menține suveranitatea, președintele României consideră că cedarea suveranității este un lucru benefic și necesar pentru asigurarea competitivității Uniunii Europene care trebuie transformată în Statele Unite ale Europei. Ne întrebăm dacă președintele crede că o uniune făcută cu personaje de genul lui van Groeningen sau Treichl chiar are șanse să fie o entitate competitivă. De unde a luat președintele idea că o uniune formată din state de facto falimentare ar putea fi performantă din punct de vedere economic? La fel cum o fuziune dintre mai multe companii insolvabile nu produce o companie performantă, nici uniunea statelor falimentare nu va produce o entitate competitivă în plan global. Experiența de până acum a Uniunii Europene a demonstrat că o economie continentală viabilă nu poate funcționa fără egalizarea veniturilor. Astăzi, cetățenii țărilor performante (a se citi: germanii, olandezii, finlandezii) nu vor dori să-și reducă veniturile, iar bani pentru creșterea veniturilor românilor, bulgarilor și altor cetățeni ai periferiei europene nu există. Datoriile acumulate de periferia europeană nu pot fi plătite decât prin utilizarea tiparniței și inflație galopantă, dar vor fi oare nemții de acord să-și sacrifice nivelul de viață, economiile și pensiile pentru a plăti datoriile acumulate de greci și italieni? Chiar dacă (prin absurd) vor fi de acord, problemele structurale ale economiei unionale fac ca viitorul dezastru economic să fie absolut inevitabil. Despre ce uniune poate fi vorba în aceste condiții? Lăsând la o parte considerentele de ordin economic, reamintim președintelui un fragment din jurământul pe care l-a depus:
“Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor,suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu !”
Astăzi, președintele Băsescu a spus:

”S-a accentuat cedarea de suveranitate, dar ea e insuficientă pentru ca în viitor să putem avea o UE competitivă. Pașii următori va trebui să-i facem destul de repede, pentru că aici nu mai e vorba de interes național, discutăm de un interes european… Va trebui să avem curajul să spunem că soluția corecta e realizarea Statelor Unite ale Europei… Va trebui să ne punem cu toții la un loc suveranitatea pentru a crea suveranitatea UE.
(sursa: Hotnews)
Traian Băsescu înțelege să apere suveranitatea, independența și integritatea teritorială a României prin renunțarea la suveranitate în favoarea Statelor Unite ale Europei. Președintele consideră co cedarea suveranității este insuficientă! Înseamnă că dorește ceva mai semnificativ decât doar cedarea suveranității. Grav. E posibil ca în următoarele zile sau luni să vedem o nouă tentativă de a mima o nouă reorientare economică și geopolitică, însoțită de un nou discurs actoricesc, dar pentru președintele Traian Băsescu nisipul din clepsidră s-a scurs și credibilitatea nu mai poate fi restabilită.

Un comentariu :

Riddick spunea...

La Țapul Geolog au trebuit opt ani să ne dumirim ce-i cu el (1992-2000, când l-au învins "structurle"), la EuroBăse doar 7 (2004 - "A venit să-și ia tainul", 2005 - "Axa Washington-Londra-București", 2011 - "Statele Unite ale Europei").


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: