"Scutul" - detaliile

Prezentarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România

A. Istoricul negocierilor

Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România constituie baza juridică necesară pentru a permite ţării noastre la proiectul american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Missile Defense) şi pentru amplasarea unor elemente ale Sistemului antirachetă american în România, în localitatea Deveselu, jud. Olt. Rolul Acordului este să reglementeze regimul juridic aplicabil întregului spectru de chestiuni care decurg din instalarea şi funcţionarea Sistemului.

Negocierile au demarat în urma prezentării, la data de 4 februarie 2010, de către Ellen Tauscher, sub-secretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în cadrul Departamentului de Stat al SUA, în cadrul unei întrevederi la Bucureşti cu dl. Traian Băsescu, Preşedintele României, a propunerii Preşedintelui SUA, Barack Obama, vizând participarea României în proiectul american de antirachetă în Europa. La aceeaşi dată, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis să se dea curs propunerii americane.

Proiectul de text al părţii române a fost transmis părţii americane la 16 iunie 2010, negocierile propriu-zise (care au fost precedate de două runde de consultări pregătitoare, la 4 februarie 2010 şi 11 mai 2010) începând în iunie 2010.

În total s-au desfăşurat 8 întâlniri bilaterale cu privire la textul Acordului, dintre care şapte runde consacrate discuţiilor pe fond (desfăşurate la Bucureşti, la 17-18 iunie 2010, 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010, 14 decembrie 2010, 8 martie 2011, 6 aprilie 2011, 4 mai 2011). Cu prilejul rundei a 7-a, din 4 mai 2011, textul Acordului a fost convenit ad referendum, la nivelul delegaţiilor de negociatori. Runda din 4 mai 2011 a fost precedată de anunţul public, la data de 3 mai 2011, de către Preşedintele României, dl. Traian Băsescu, al locaţiei în care va fi amplasat sistemul american antirachetă în România - baza militară Deveselu (jud. Olt), pe baza deciziei CSAT în acest sens din data de 2 mai 2011. În cadrul ultimei întâlniri, care a avut loc la Washington, la 6 iunie 2011, a fost verificat textul Acordului din punct de vedere al redactării în limbile română şi engleză şi s-a procedat la parafarea textului de către şefii celor două delegaţii de negociatori.

Delegaţia română a fost condusă de către Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, şi a avut în componenţă reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale şi ai altor instituţii din sistemul de securitate naţională cu competenţe în domeniu. Pentru pregătirea rundelor au avut loc, sub coordonarea şefului delegaţiei române, 36 de reuniuni în format inter-instituţional ale reprezentanţilor structurilor române implicate în procesul de negociere.

Delegaţia americană a fost condusă de către Ellen Tauscher, sub-secretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională. În cadrul unora dintre runde, şeful delegaţiei a fost Frank Rose, asistentul adjunctului secretarului de stat pentru operaţiuni de verificare şi controlul armamentului în cadrul Departamentului de Stat, delegaţia fiind compusă din reprezentanţi ai Departamentului de Stat, Departamentului Apărării, Agenţiei de Apărare Antirachetă, Comandamentului European al Statelor Unite şi ai Ambasadei SUA la Bucureşti.

Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă pragmatică, de parteneriat real, ambele părţi acţionând pentru convenirea unui text reciproc avantajos.

B. Prevederile principale ale Acordului

Preambulul

Preambulul Acordului cuprinde referiri ample la Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii şi dezvoltarea în continuare a acestuia, precum şi la viziunea comună a unui Parteneriat Strategic mai extins şi mai profund, inclusiv dezvoltarea mecanismelor consolidate de consultări politice şi militare pentru a ameliora securitatea reciprocă a părţilor. Sunt incluse astfel pentru prima oară, referiri la Parteneriatul Strategic româno-american într-un document bilateral şi, tot pentru prima oară, într-un document obligatoriu din punct de vedere juridic.

Textul confirmă angajamentul celor două părţi de a participa la sistemul de apărare antirachetă dezvoltat în cadrul NATO. Sunt menţionate principiile pe care le-a promovat constant România în cadrul NATO în relaţie cu apărarea antirachetă: solidaritatea, principiul indivizibilităţii securităţii, precum şi faptul că sistemul NATO antirachetă acoperă întregul teritoriu al Alianţei (spre deosebire de proiectul antirachetă anterior), precum şi populaţiile şi forţele europene ale NATO. Este de asemenea menţionată ideea pentru care atât România, cât şi SUA au militat, şi anume că sistemul NATO este o misiune cheie a Alianţei. Limbajul este adus la zi în conformitate cu deciziile adoptate la Summit-ul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010. Textul reflectă decizia luată la nivelul NATO de integrare a capacităţilor SUA de apărare antirachetă - la care, prin acest Acord, participă nemijlocit şi substanţial şi România - în arhitectura Sistemului de apărare antirachetă care va fi dezvoltat de NATO. Practic, după ce Sistemul NATO antirachetă va deveni operaţional, Sistemul - parte componentă a EPAA - din România va fi plasat sub control NATO, iar Baza de la Deveselu va deveni o locaţie NATO.

Părţile recunosc importanţa întăririi securităţii lor naţionale individuale şi colective în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi dreptul internaţional. Sunt reconfirmate natura exclusiv defensivă a sistemului Statelor Unite şi conformitatea utilizării sale cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. De asemenea, se afirmă necesitatea de a conjuga şi spori eforturile părţilor în vederea legitimei apărări individuale şi colective, pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Utilizarea Sistemului este, astfel, circumscrisă strict exercitării dreptului la legitimă apărare individuală şi colectivă, ceea ce explică referinţa la Carta ONU, care consacră expres acest drept în articolul 51.

Preambulul consacră de asemenea valoarea adăugată a sistemului, rolul cooperării româno-americane în acest domeniu la consolidarea securităţii României, Statelor Unite şi aliaţilor lor. Se indică, în mod expres, că ambele ţări derulează o cooperare în domeniul securităţii care nu se reduce la proiectul antirachetă. Se consacră juridic interesele comune în materie de apărare şi se recunoaşte expres că participarea României contribuie direct la creşterea securităţii SUA, a României, a NATO şi a partenerilor lor.

A fost introdusă şi o referire la posibilitatea modificării/actualizării Acordului SOFA Suplimentar din 2001; se stipulează că va avea loc un proces de evaluare a implementării sale în vederea convenirii unor viitoare modificări.

Obiectivele şi Domeniul de Aplicare

Este enunţat obiectul tratatului - fixarea cadrului juridic (drepturile şi obligaţiile părţilor) pentru amplasarea sistemului de apărarea antirachetă în baza militară românească de la Deveselu.

Definiţii

Au fost incluse definiţiile celor mai importanţi termeni utilizaţi în Acord, în primul rând a sistemului în sine şi menţionarea locaţiei unde va fi instalat. Este de reţinut, printre altele, menţiunea expresă că interceptorii nu pot avea focos nuclear.

Reglementarea relaţiei dintre NATO şi sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA

Este subliniată legătura contribuţiei României la Sistemul SUA antirachetă, prin Baza din România, cu Sistemul de apărare antirachetă al NATO; se consacră angajamentul României şi SUA de a colabora strâns pentru dezvoltarea Sistemului.

Textul consacră garanţii ample de securitate pentru România, în contextul oferit de NATO şi Tratatul său fondator din 1949, respectiv în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral, prin specificarea expresă a angajamentului ferm al SUA de a apăra teritoriul României, prin intermediul sistemului antirachetă, atât contra riscurilor reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, cât şi contra unui atac efectiv.

Reglementarea regimului juridic al Bazei Deveselu

Se prevede expres că România va continua să exercite toate atributele suveranităţii asupra Bazei, care este şi rămâne o Bază românească (Acordul necreând o bază americană în România). De altfel, Baza este sub comandă românească, exercitată de un Comandant român.

Textul include confirmarea expresă a faptului că în Bază nu vor fi întreprinse acţiuni care ar încălca suveranitatea sau legile statului român şi că toate operaţiunile întreprinse vor respecta cerinţele de protecţie a sănătăţii şi siguranţei publice.

De asemenea, este prevăzut că toate clădirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau îmbunătăţite de forţele Statelor Unite, sunt proprietatea României.

Este asigurat un plafon al forţelor SUA (500, atât pentru membrii forţei SUA, cât şi pentru componenta civilă), astfel încât personalul să nu depăşească numărul necesar pentru operarea sistemului şi să fie în conformitate cu prevederile actelor interne (Hotărârea Parlamentului nr. 29 din 2 mai 2007) cu privire la numărul maxim al membrilor forţelor SUA care pot fi staţionaţi pe teritoriul României. Prevederea include o menţiune în sensul că numărul de membri ai forţelor SUA desfăşuraţi în Bază în mod obişnuit va fi de aproximativ 150 de persoane.

Alte prevederi reglementează aspecte precum realizarea construcţiilor, accesul în Bază, asigurarea securităţii şi protecţiei Bazei, realizarea schimbului de informaţii, atribuţiile Comandatului român şi cooperarea cu Reprezentantul de rang înalt al SUA.

Reglementarea regimului juridic al Facilităţii din Baza românească

Se menţionează componentele sistemului de apărare antirachetă care vor fi instalate în Bază: un sistem de lansare, un sistem de comandă şi control, un sistem radar (doar pentru controlul tirului interceptorilor, sistemele radar pentru detectarea rachetelor ostile nefiind amplasate în România), un sistem de comunicaţii, infrastructură de utilităţi, infrastructură de securitate, infrastructură de depozitare şi distribuire a combustibilului, echipament şi infrastructură aferente misiunii şi sprijinirii misiunii.

De asemenea, este prevăzut că partea americană are obligaţia să raporteze în scris României, în momentul amplasării/desfăşurării iniţiale şi ulterior la fiecare şase luni, descrierea elementelor Sistemului, inclusiv a interceptorilor, şi orice modificări ale acestora. Obligaţia de raportare este extinsă şi cu privire la forţele Statelor Unite, contractorii Statelor Unite, angajaţii contractorilor Statelor Unite şi membrii de familie care lucrează sau locuiesc în Bază. De asemenea, Statele Unite vor notifica în scris şi se vor consulta cu România înainte de modificările Sistemului şi ale componentelor de apărare antirachetă din Bază/Facilitate.

Este stipulată numirea unui reprezentant de rang înalt al SUA, având rolul unui punct unic de contact cu partea română prin Comandantul român al Bazei, şi sunt descrise responsabilităţile acestuia, se reglementează aspectele referitoare la accesul în Facilitate, asigurarea protecţiei acesteia. Diferenţa de terminologie între cei doi reprezentanţi (român şi american) este justificată de faptul că, dacă cel român este responsabil de întreaga Bază, care este sub jurisdicţia suverană a României şi rămâne proprietatea României, în cazul părţii americane Facilitatea nu are statutul unei Baze.

Reglementarea aspectelor privind comanda şi controlul Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice

Textul prevede că, în timp ce Statele Unite vor avea în mod exclusiv comanda şi controlul Sistemului (aşa cum este prevăzut şi în Acordurile în domeniu încheiate anterior de SUA cu Polonia şi Cehia), România are jurisdicţia suverană asupra Bazei.

Părţile reconfirmă că Sistemul va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internaţional.

Este stabilit un mecanism complex şi complet de consultări şi informare cu privire la sistemul de apărarea antirachetă, atât în context NATO, cât şi în plan bilateral. Astfel, se prevede consultarea părţilor cu privire la Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite şi operarea acestuia în zona Atlanticului de Nord, inclusiv privind consecinţele unei operaţiuni de apărare antirachetă lansate de pe teritoriul României, primirea de informaţii actuale privind operaţiunile de apărare antirachetă referitoare la zona Atlanticului de Nord şi privind statutul Facilităţii, informarea imediată a României prin furnizarea de informaţii de ultimă oră pentru cunoaşterea continuă a situaţiei din orice moment, inclusiv privind rachetele ostile detectate şi urmărite de sistem, originea şi impactul anticipat al acestora şi angajarea componentelor de apărare antirachetă amplasate pe teritoriul României, pentru a asigura nivelul adecvat de cooperare în cazul unei operaţiuni de apărare antirachetă.

Totodată, se prevede formarea şi instruirea militarilor români în comanda, controlul şi în operarea sistemelor de apărare împotriva rachetelor balistice, inclusiv privind interceptorii, cu scopul de a dobândi cunoştinţe de fond necesare în dezvoltarea aranjamentelor de comandă şi control preplanificate pentru operaţiuni de apărare împotriva rachetelor balistice şi cu privire la funcţionalităţile complete ale sistemelor de apărare împotriva rachetelor balistice. Această cooperare include formarea şi instruirea pentru operaţiunile de apărare antirachetă care vor fi dezvoltate în cadrul NATO şi implementate în context NATO. Textul se referă la implicarea României (şi SUA) în stabilirea aranjamentelor privind consultările, comanda şi controlul prin participarea României (şi a SUA) în Consiliul Nord-Atlantic şi în comitetele relevante ale NATO, ceea ce va asigura conformitatea acestor aranjamente cu politicile stabilite în NATO pentru apărarea teritorială antirachetă.

Nu în ultimul rând, textul prevede acordul SUA pentru înfiinţarea unei poziţii de ofiţer român de legătură în cadrul Comandamentului European al Statelor Unite.

Informaţii clasificate

Toate informaţiile clasificate furnizate sau generate în aplicarea Acordului vor fi protejate în conformitate cu Acordul bilateral din 1995 privind informaţiile militare clasificate, cu excepţia informaţiilor NATO clasificate care vor fi gestionate în conformitate cu Acordul dintre Părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor (Bruxelles, 6 martie 1997).

Reglementarea aspectelor de Mediu, sănătate şi siguranţă

Dispoziţiile cuprind un angajament clar şi expres al părţilor de a asigura protecţia mediului natural şi a sănătăţii umane. Acest text oferă garanţiile necesare că activitatea desfăşurată în Bază nu pune în pericol sănătatea persoanelor şi mediul înconjurător. Textul reflectă ultimele evoluţii din dreptul mediului - conform principiului precauţiei, părţile angajându-se să aibă o abordare preventivă cu privire la protecţia mediului. Este stipulată posibilitatea ca aceste prevederi să fie dezvoltate în continuare, printr-un Aranjament de Implementare.

Coordonarea cu autorităţile locale

Textul prevede că autorităţile locale din zona în care Baza este localizată pot fi consultate de Comandantul român şi reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite cu privire la problematica locală (aspecte care au incidenţă asupra zonei din proximitatea Bazei). Este o prevedere care pune în evidenţă respectul datorat autorităţilor şi comunităţii locale din zona Bazei de la Deveselu, ale căror interese trebuie respectate şi luate în considerare pentru buna funcţionare a cooperării bilaterale în domeniul apărării antirachetă.

Reglementarea regimului juridic al răspunderii părţilor şi pretenţiilor

Textul exclude complet răspunderea României pentru prejudiciile cauzate în afara teritoriului României prin operarea sistemului, această răspundere revenind în consecinţă SUA (în cazul în care astfel de prejudicii nu sunt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României - o excepţie care decurge din normele aplicabile şi din principiile generale de drept, SUA neputând răspunde pentru acţiuni sau inacţiuni ale României).

Pentru cazul prejudiciilor produse pe teritoriul României, se confirmă în text regimul juridic, deja aplicabil, în sensul că pretenţiile  formulate în România pentru astfel de prejudicii vor fi gestionate în conformitate cu prevederile Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001 (Acordul SOFA Suplimentar) şi Acordului între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 (Acordul NATO SOFA). Pentru a implementa aceste dispoziţii părţile convin să se întâlnească în vederea unei soluţionări juste a pretenţiilor.

Reglementarea responsabilităţilor financiare în relaţia dintre Părţi

Textul prevede că partea americană va suporta integral toate cheltuielile pentru transportul, construcţia, întreţinerea şi operarea elementelor sistemului de apărare antirachetă, precum şi pentru servicii solicitate de partea americană, cum ar fi utilităţile sau telecomunicaţiile. De asemenea, se prevede că partea română va suporta doar cheltuielile pentru facilităţile aflate sub comandă românească sau folosite în mod exclusiv sau principal de autorităţile române, precum şi taxele locale în legătură cu Baza (în mod firesc, ţinând cont că dreptul de proprietate asupra imobilelor revine părţii române).

În privinţa repartizării cheltuielilor pentru realizarea sau ameliorarea construcţiilor şi infrastructurii (în cazul în care ambele părţi convin că este necesară construirea sau modificarea acestor elemente de infrastructură) s-a prevăzut suportarea proporţională a cheltuielilor, în raport cu gradul de utilizare, formulă care corespunde cu actuala schemă de rambursare din Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005.

Reglementarea mecanismelor şi instrumentelor de punere în aplicare a Acordului

Se prevede înfiinţarea unui organism special (Subcomitet Mixt în cadrul Comitetului Mixt înfiinţat prin Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005), care va gestiona implementarea Acordului. De asemenea, este prevăzută realizarea unui inventar al Aranjamentelor de Implementare existente, încheiate pentru aplicarea Acordului din 2005, care vor fi aplicate şi pentru implementarea prezentului Acord. Inventarul va conduce la conturarea instrumentelor juridice tehnice subsecvente Acordului care vor permite punere a sa în aplicare, fie Aranjamente de Implementare existente (cu efectuarea ajustărilor necesare), fie Aranjamente de Implementare noi.

Interpretarea şi soluţionarea diferendelor

Textul prevede că eventualele diferende vor fi soluţionate prin consultări directe, inclusiv prin intermediul încredinţării unor asemenea diferende organismului bilateral special constituit (Subcomitetul mixt).

Intrarea în vigoare, durata, denunţarea şi modificarea

Textul prevede că Acordul va fi încheiat pe perioadă nedeterminată şi va intra în vigoare la data ultimei notificări privind îndeplinirea, de către fiecare parte, a procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a Acordului. Acordul este încheiat la nivel de stat, ceea ce indică importanţa domeniului reglementat de Acord pentru cele două părţi. Fiind încheiat la acest nivel, dar şi datorită domeniului de reglementare (cooperarea militară), Acordul va fi supus ratificării Parlamentului României, conform legii 590/2003 privind tratatele. Se prevede că modificarea Acordului se poate face în conformitate cu aceeaşi procedură prevăzută pentru intrarea în vigoare a Acordului. Acordul este încheiat atât în limba română, cât şi în engleză, ambele texte având aceeaşi valoare juridică.

AGERPRES