09 septembrie 2011

Ieşirea e costisitoare, dar intrarea şi participarea, sunt şi mai şi



 
Ieşirea unei ţări din zona euro ar presupune costuri imense.
"Noi succese, tovarăşi !"
Estimările făcute de banca elveţiană UBS arată că probabilitatea ca o ţară să abandoneze uniunea monetară este zero.

Între 9.500 şi 11.500 de euro anual pe cap de locuitor - atât ar costa ieşirea unei ţări din zona euro. În procente, sumele s-ar traduce între 40 şi 50 % din PIB şi asta numai în primul an.


Banca elveţiană UBS estimează că nici o ţară, nici chiar cele considerate a fi verigi slabe în ansamblul zonei euro, nu vor părăsi uniunea monetară în acest context. Scenariul într-un astfel de caz e punctat de un val de pierderi. Raportul UBS arata că ieşirea unei ţări cu finanţe slabe din zona euro ar duce la incapacitatea de plată a datoriilor statului, prăbuşirea sistemului bancar şi a exporturilor şi la falimente în rândul companiilor. Estimări negative se fac şi referitor la moneda naţională a ţării în cauză, care ar cădea cu 60% în comparaţie cu euro.


Dacă în primul an costurile pe cap de locuitor ar ajunge la 11.500 de euro, în anii următori ele s-ar diminua la 3-4 mii de euro. Raportul UBS arata că pentru o ţară ca Germania, consecinţele părăsirii zonei euro ar merge de la falimente de companii, până la prăbuşirea comerţului cu exteriorul şi nevoia recapitalizării sistemului bancar. Costurile ar ajunge în primul an până la 8 mii de euro pe locuitor, adică echivalentul a 25 % din PIB.


Prin comparaţie, costul salvării Greciei, al Irlandei şi al Portugaliei în eventualitatea unei intrări a acestora în incapacitate de plată ar depăşi doar cu puţin 1.000 de euro pe cap de locuitor în cheltuieli totale.

Raportul băncii elveţiene mai arată şi că fragmentarea zonei euro ar implica, deasemenea, costuri politice, deoarece citez “conceptul de Europa unită şi autoritatea ei ca atare pe scenă internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.”  [Babau' !]


Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: