14 noiembrie 2010

Nu există nicio legatură juridică între admiterea României în Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie.



Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu a adresat trei întrebări comisiei Europene în legatură cu admiterea României în spaţiul Schengen:


Comunicat de presă (14 noiembrie 2010)

Ref: Sebastian Bodu: Acceptarea României în Schengen nu poate fi condiţionată în vreun fel de reforma în justiţie sau de situaţia ţiganilor.


Primirea României în spaţiul Schengen nu poate fi condiţionată în niciun fel de stadiul reformelor în justiţie sau lupta anti-corupţie şi nici de situaţia creată de ţiganii cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Franţei, afirmă clar comisarul european Viviane Reding.

'Am vrut să am un document oficial tranşant şi neechivoc din partea acelui oficial al Comisiei Europene care este cel mai în măsură să interpreteze legislaţia europeană deoarece, observând recentele reacţii şi atitudini ale unor reprezentanţi ai unor State Membre, este clar că există riscul real ca România să rateze intrarea în Spaţiul Schengen. Să nu uităm că aceste state au pus cândva la punct nişte criterii de aderare iar noi am făcut acum eforturi considerabile pentru a le îndeplini şi chiar le-am depăşit.

În aceste condiţii, m-am adresat gardianului respectării tratatelor europene, care este Comisia, pentru a lămuri această chestiune. Am formulat trei întrebări concrete la care am aşteptat trei răspunsuri la fel de concrete, ceea ce s-a şi întâmplat.

Poziţia Comisiei Europene este una neechivocă: nu există nicio legătură juridică între admiterea României în Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie. De asemenea, nici între admiterea României în Schengen şi problemele create de ţiganii români în Franţa sau în altă parte.

În aceste condiţii, cred că intenţia câtorva State Membre de a vota în Consiliul European împotriva aderării României este o negare de Justiţie, ceea ce constituie un lucru trist. Mai mult, ar putea fi un precedent periculos.' , declară europarlamentarul PDL, Sebastian Bodu.

Comisarul european aminteşte că Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit pentru a monitoriza progresul realizat în domenii specifice, precum reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.

Comisarul Viviane Reding spune şi că evaluarea României în ceea ce priveşte Spaţiul Schengen se referă la 'controlul frontierelor terestre, maritime sau aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, Sistem de Informaţii Schengen, precum şi protecţia datelor'. Reding adaugă că executivul european 'sprijină eliminarea controalelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria, cu condiţia ca toate cerinţele prealabile să fie îndeplinite', lucru care s-a intamplat. Astfel, Romania este perfect pregatită din punct de vedere tehnic şi, deci, juridic, pentru aderare.

În luna octombrie a acestui an, europarlamentarul Sebastian Bodu a adresat o scrisoare deschisă Preşedintelui Franţei, dl. Nicolas Sarkozy, în care a pledat cauza României pentru aderarea la Spaţiul Schengen.

Departamentul de comunicare al Partidului Democrat Liberal

AGERPRES

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: