Ivan vede "o situaţie revoluţionară" în România

O nouă ameninţare pentru UE: situaţie prerevoluţionară în România

Sursa: www.epochtimes-romania.com


Evenimentele din Romania despre care presa romana vorbeste ca despre o situatie asemanatoare celei ce a precedat revolutia din 1989, cand regimul Ceausescu a fost inlaturat de la putere, ingrijoreaza astazi intreaga Uniune Europeana. Motivele sunt grave. Romania zilelor noastre nu este doar o tara cu o populatie de 22 de milioane de oameni, dar si membra a NATO (din 2004) si a UE (din 2007). Pentru aceste organizatii, ea este exportatoare de anumite produse agricole, metale pretioase, gaze naturale, petrol, precum si tara de tranzit cu Republica Moldova, Turcia, Ucraina si tari din Orientul Mijlociu, a relatat luni, intr-o ampla sinteza, portalul economic rus Birjevoi.

De aceea, instabilitatea dintr-o singura tara afecteaza situatia UE in ansamblu.

Jurnalistii rusi au incercat sa lamureasca daca materialele aparute in presa romana si cea occidentala pe tema crizei din Romania reflecta intr-adevar situatia reala sau sufera de un senzationalism ieftin, apeland la sprijinul expertilor Academiei Trading Masterforex-V din Moscova.

Din capul locului, expertii rusi au incercat o definire a termenilor. Termenul de 'situatie revolutionara' a fost introdus in uz de V.I.Lenin si stabileste conditiile care fac posibila izbucnirea revolutiei intr-un stat. Trei criterii caracterizeaza 'acutizarea puternica a nevoilor si activitatii maselor', in care paturile de jos 'nu mai vor, iar clasele superioare nu mai pot trai ca inainte'.

De foarte multe ori, ziaristii si politicienii abuzeaza de acest termen, inlocuindu-l cu un altul - 'situatie prerevolutionara', fara sa inteleaga cu adevarat cand sunt intrunite si cand nu conditiile pentru ca o situatie exploziva sa se transforme intr-o revolutie, atrag ei atentia.

'Situatia revolutionara' a fost evocata in 2008, cand Islanda era in pragul falimentului, desi nu a fost vorba de niciun fel de paralizie a puterii sau de revolte in masa. Nici in Grecia nu este vorba de o situatie de acest fel, spun ei, deoarece lipseste a doua componenta a unei 'situatii revolutionare' - desi 'clasa conducatoare' face cu greu fata demonstratiilor si grevelor, nici armata si nici politia nu a trecut de partea protestatarilor.

In Romania, din pacate, asistam la o 'situatie revolutionara', pretind expertii rusi de la Academia Trading Masterforex-V, intrucat, sustin ei, situatia din Romania este mai grava decat cea din Grecia, unde la actiunile de protest se strang doar paturile de jos, in timp ce in Romania pana si politia a aderat la actiunile de protest ale celor 'de jos' impotriva presedintelui, guvernului si parlamentului.

Romania este pe cale sa fie cuprinsa de proteste in masa comparabile cu 'situatia revolutionara' din decembrie 1989, cand din cauza dezorientarii Comitetului Central al PCUS de la Moscova si a CC al Partidului Comunist Roman, regimul Ceausescu a fost maturat literalmente de pe arena istorica in 1989, apreciaza acestia. Atunci, in 1989, se parea ca, pur si simplu, mai rau nu poate fi.

'Situatia este astazi mai grava decat in 1989, sub Ceausescu'. In prezent chiar si politicienii romani (atat cei din opozitie, cat si cei din tabara puterii) sustin la unison ca tara a fost cuprinsa de cea mai grava criza din ultimii 60 de ani. Dar Romania nu este astazi doar un stat cu 22 de milioane de locuitori din sud-estul Europei, ci si membru UE din 2007 si NATO din 2004. Prin urmare, orice instabilitate in aceasta tara are in mod automat un impact asupra acestor organizatii. Romania este pentru UE exportatoare de petrol, gaze naturale, aur, argint, minereu de mangan, grau, porumb, cartofi; tara de tranzit in Moldova, Ucraina, Turcia si tari din Orientul Mijlociu; tara care a fost data multi ani ca exemplu, impreuna cu Polonia, pentru celelalte state din Europa de Rasarit in ceea ce priveste aderarea la zona euro.

Dupa cum se vede, concluzioneaza expertii rusi, integrarea europeana nu este o garantie in fata problemelor economice. Romania pur si simplu a extins lista 'economiilor bolnave din Europa', devansand in aceasta privinta Grecia, Portugalia si Spania.

Prin ce se manifesta criza romaneasca? Expertii Academiei Trading Masterforex-V au incercat sa formuleze principalele ei caracteristici:

1.Deficitul bugetar enorm. La inceputul anului 2010, Romania se afla la un pas de faliment, deficitul bugetar tintea spre 9,1% din PIB. Pentru a acoperi aceasta imensa gaura a fost necesar un imprumut de 11 miliarde de euro. Guvernul a fost nevoit sa adopte asa-numitele masuri anticriza, de 'strangere a curelei'. A fost contractat un credit de la FMI, care a permis reducerea deficitului pana la 6,8% din PIB, dar pentru rambursarea imprumutului guvernul are nevoie de 8,4 miliarde de euro. Catre sfarsitul anului 2010, deficitul bugetar va ajunge la 23,3 miliarde de lei (in conditiile unui prag critic de 28,2 miliarde de lei). Premierul Emil Boc sustine ca este un indicator bun si radiaza optimism, fiind insa in dezacord cu majoritatea cetatenilor tarii si cu expertii. In pofida imprumutului de aproximativ 20 miliarde de euro de la FMI, acoperirea deficitului bugetar a esuat.

2.Cresterea spectaculoasa a datoriei externe. Daca in 2001 Romania avea o datorie externa de numai 2,6 miliarde de dolari, la inceputul anului 2010, datoria ei externa se cifra la 78 miliarde de euro. Plus cele aproape 20 miliarde de euro luate cu imprumut in anul in curs de la FMI. Astfel, in decursul unui singur an datoria externa a Romaniei a crescut cu 32,5%, in conditiile in care investitiile directe in sectorul real al economiei au crescut cu doar 14% , in timp ce investitiile de capital social cu doar 10%. Toate celelalte fonduri au fost pur si simplu consumate. Daca intre 2004 si 2009 tara cheltuia pentru rambursarea datoriei externe 150-450 de milioane de euro pe an, in 2010 ea a platit deja 788 milioane de euro. Dar greul abia urmeaza. Incepand din 2013, Romania va trebui sa ramburseze imprumuturile externe. Astfel, in 2013 va trebui sa achite 5,2 miliarde de euro, in 2014 - alte 4,3 miliarde de euro. Si aceasta cu conditia ca Bucurestiul sa nu mai imprumute pe viitor niciun euro.

3.Diminuarea record a PIB-ului, cu 7%, in conditiile unei reduceri trimestriale de 2%. Inainte de aceasta, PIB-ul romanesc inregistrase o crestere constanta: din 2001, aceasta oscila intre 5% si 7%.

4.Reducerea investitiilor de capital cu aproximativ 27%. De la aderarea in 2007 la UE si pana in prezent, economia Romaniei a primit doar 560 milioane de euro de investitii directe (din cele 5 miliarde de euro promise).

5.Cresterea fara precedent a somajului. La mijlocul anului 2010, numarul somerilor in Romania se cifra la 760.000 de persoane, adica 18% din populatia adulta apta de munca.

6.Cresterea inflatiei, care in primul trimestru din 2010 s-a ridicat la 5%. Aceasta este cea mai mare din Uniunea Europeana.

7. Devalorizarea brusca a monedei nationale la serviciul datoriei externe si reducerea castigurilor de schimb valutar.

Si toate acestea pe un fond de instabilitate acuta, din cauza masurilor de austeritate. Expertii rusi nu se incumeta sa prognozeze evolutia de mai departe a situatiei politice si economice din Romania, amintind in finalul comentariului lor doar ca popularitatea presedintelui Traian Basescu a scazut la 9,8% , iar a premierului Emil Boc la 6,9%.