Dez-ocuparea: Premierul Boiko Borisov : Bulgaria a intrat în versiunea grecească a crizei financiare

21 martie 2010

Premierul Boiko Borisov : Bulgaria a intrat în versiunea grecească a crizei financiare

Guvernul bulgar (la putere de circa nouă luni) a descoperit documente privind contracte frauduloase de circa 2,12 miliarde leva noi (1 BGN = 0.511 € ) care împreună cu cheltuielile datorate proiectelor Belene şi Tsankov Kamak au provocat în cea mai mare parte golirea trezoreriei.

Se mai vorbeşte şi despre un deficit ascuns, care acum iese la iveală.

Lucrări publice de mare anvergură, precum centrala nucleară Belene şi hidrocentrala Tsankov Kamak au consumat fonduri enorme.

În interviul de astăzi din ziarul Standart, Borisov spune că Legea Bugetului interzice cu desăvârşire semnarea de contracte de orice fel fără rezervarea de fonduri din trezorerie. Guvernul precedent a început investiţiile cu fonduri asigurate iniţial, apoi a aprobat extinderi fără finanţare asigurată.

A fost sesizat Procurorul General.

Sofia News Agency

5 comentarii :

Despina spunea...: Bulgari au facut macar ceva investitii
La noi au disparut 2,75 miliarde de euro dar nu stim unde.; 3/21/2010
Riddick spunea...: Unii zic ca este o omerta transpartinică, fiind implicate toate partidele parlamentare care au fost la guvernare în intervalul dispariţiei banilor. Mai vedem...; 3/21/2010
Despina spunea...: Pai daca vorbim de omerta atunci mai bine ramaneau comunistii-asa ca sa stim ca nimic nu s-a schimbat; 3/21/2010
Riddick spunea...: Nu vorbim "noi", parcă am vazut asta pe Inpolitics (al lui D.I. Popescu) sau pe ImpactNews-ul lui madam Drăgotescu.; 3/21/2010
Despina spunea...: Vom vedea.
trebuie sa spuna Boc ceva; 3/21/2010

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."