Sovietul Suprem de la Bruxelles vrea controlul internetului

Astăzi, Parlamentul European şi statele membre au finalizat un pachet legislativ pe probleme de telecomunicaţii, după ce europarlamentarii au renunţat să se opună legilor "în trei paşi" propuse iniţial de Franţa, care erau îndreptate contra "utilizatorilor ilegali ai internetului" - adică cei care "descarcă ilegal" din internet.
 
Cei trei paşi sunt: 1. e-mail de avertizare către cei care fac descărcări ilegale; 2. suspendarea serviciului de internet la a doua încalcare a legii; 3. închiderea serviciului de internet la a treia încălcare.

Articol din EUobserver: 'Right to internet' dies quietly in Brussels back room

"Dreptul la internet" moare în tăcere în camera din spate din Bruxelles

Într-o inversare majoră a poziţiei Parlamentului European după dezbaterile din ultimul an, deputaţii europeni, în spatele uşilor închise, au avut negocieri cu Consiliul de Miniştri, reprezentând statele membre, şi au împachetat "noul limbaj" într-un text de compromis care nu mai impune ca numai autorităţilor judiciare să li se permită să taie accesul la internet.

Textul de compromis, în loc să admită doar acţiunea unui  judecator, permite întreruperea conexiunii de internet "în urma unei proceduri prealabile corecte şi imparţiale", frază suficient de ambiguă încât susţinătorii şi oponenţii să poată cădea de acord.

 "Acest text prevede muniţie legală pentru a continua lupta împotriva restricţiilor de acces la internet", a spus Jérémie Zimmerman, de la "La Quadrature du Net" - cu baza în Franţa, care a adăugat totuşi: "Textul agreat nu îndeplineşte cerinţa clară de a garanta dreptul fundamental de acces la net".

Deputaţii europeni au pledat puternic înainte de alegerile europene din iunie că legislaţia "în trei paşi" este draconică şi, cu un ochi spre alegătorii tineri, au promis să-şi continue opoziţia lor faţă de aceste legi, susţinând că accesul la Internet este, în esenţă, acum, un drept fundamental, vital, precum accesul la apă sau electricitate.

Deputaţii au susţinut că atât de multe aspecte ce privesc participarea cetăţenilor în societate - de la plata facturilor, de care se ocupă administraţia locală, până la urmărirea ştirilor - cere acum acces la internet, iar a tăia accesul  la lumea digitală înseamnă a priva pe cineva de o serie de alte drepturi .

Argumentul a dat startul unei dezbateri la nivel mondial privind dacă accesul la Internet într-adevăr, acum, evoluează într-un astfel de drept al omului, cu unii  argumentând că Parlamentul European a fost destul de prematur în reglementarea unui drept de acces la internet şi alţii aplaudând-o ca pe o măsură supremă a democraţiei digitale.

Rezistenţa a eşuat. La 6 octombrie, miniştrii telecomunicaţiilor în mod oficial au respins amendamentul-cheie al Parlamentului  - acum Amendamentul 138 - proces care necesită "conciliere" între cele două părţi.

Joi - astăzi - parlamentarii au cedat. Presiunile au venit din partea unor guverne din statele membre, care vor legi contra pirateriei pe internet.

Dar oricând se pot adăuga alte"argumente" pentru reglementarea accesului la internet.

Şi în România se încearcă controlul internetului - articol pe site-ul

http://www.agentia.org/ - "Dictatura pe internet":

Se coace o politie politica informatica,

Profitand de contextul politic intern si international, Puterea doreste sa instituie o Lege a Internetului

Aceasta va ingradi libertati fundamentale ca liberul acces la date, transparenta, libera exprimare, intimitatea persoanei etc

Ca si comertul pe Net

Cine nu se supune devine "criminal informatic", pedepsit cu inchisoare de la 1-7 ani

http://www.agentia.org/teoria-conspiratiei/Dictatura-pe-Internet-119.html