Sistemul electoral

Autoritatea Electorala Permanenta (A.E.P.) a intocmit un raport privind alegerile parlamentare, unde sunt analizate diferite sisteme de vot si modul in care ele ar configura structura Parlamentului. S-au facut mai multe simulari. In primul caz, ''castigatorul ia totul'' (un singur tur de scrutin fara redistribuire, tip Marea Britanie) , PDL ar avea 138 deputati/ 58 senatori, PSD+PC ar avea 117/55, PNL 37/15, iar UDMR 23/9.

La un sistem uninominal in doua tururi, situatia ar fi urmatoarea : la Camera Deputatilor, turul doi, in competitie ar ramane de la PDL-272, de la PSD-244, de la PNL-82, de la UDMR-28, si inca 4 independenti ; la Senat ar ramane in competitie , de la PDL-118, de la PSD-106, de la PNL-35, de la UDMR-13, si inca un ecologist si un independent.

Pe sistemul actual, dupa votul din 30 noiembrie, s-a obtinut urmatoarea structura : PDL-166 parlamentari (-30), PSD-163(+9), PNL-93(+41), UDMR-31(-1). Numerele din paranteze arata diferenta +/- fata de sistemul majoritar cu un singur tur.

In continuare redau pasaje din stirea Realitatea.net referitoare la raportul AEP :

"deşi introducerea votului uninominal a fost mobilul modificării sistemului electoral, rezultatele au relevat că doar 21% dintre senatori şi 26% dintre deputaţi au intrat in Parlament prin vot direct (întrunind peste 50% din sufragiile exprimate), în vreme ce restul candidaţilor au beneficiat de un sistem de redistribuire". "Un caz paradoxal a fost cel al candidatului UDMR, Iosif Koto, care a obţinut un mandat cu doar 2% din voturile exprimate în colegiul său. În vreme ce candidatul PSD Lucian Băluţ, plasat pe locul întâi în colegiul din Constanţa în care a candidat cu 49,6% din voturi, nu a obţinut un mandat".

''Pe de altă parte, AEP reclamă neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea nr. 35/2008, care introduce votul uninominal, chiar dacă CCR a respins contestaţiile formulate în acest sens ale PRM. Obiecţia AEP se referă la pragul electoral alternativ introdus la parlamentare, care presupune câştigarea a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat. Candidaţii în cauză, din partea partidelor politice, alianţelor politice sau electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, trebuie să se situeze pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate.''

"Prin stabilirea unui prag electoral valabil atât pentru partidele politice, cât şi pentru alianţele politice sau electorale, Legea nr. 35/2008 nu asigură egalitatea competiţiei electorale, fapt contrar literei şi spiritului dispoziţiilor articolului 8 din Constituţia României. Acest text consacră, în cadrul pluralismului politic din societatea românească - conceput ca o garanţie a democraţiei noastre constituţionale, principiul egalităţii de şanse a tuturor partidelor politice''.

''O altă problemă ridicată în raportul AEP vizează alegerile parţiale, care "pot determina modificarea substanţială a configuraţiei politice a fiecărei Camere rezultate din alegerile generale". "Menţionăm că reglementarea lacunară a alegerilor parţiale reprezintă o atingere adusă mandatului Parlamentului aşa cum este prevăzut de prevederile art. 63 alin. (1) din Constituţia României.(...)Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător. Ar rezulta astfel că, şi în cazul anulării alegerilor dintr-o circumscripţie electorală de către o instanţă judecătorească, posibilitate care rezultă din lacunele legii, în noul scrutin cel mai bine clasat candidat urmează a fi declarat câştigător".

''Mai mult, AEP subliniază că "pentru desemnarea câştigătorilor alegerilor parţiale nu este folosit sistemul proporţional prevăzut pentru alegerile generale, ci un sistem electoral majoritar cu un singur tur de scrutin". "Luând în considerare faptul că legea nu precizează cine poate participa la alegerile parţiale rezultă că la alegerile parţiale pot participa şi formaţiuni politice care la alegerile generale nu au îndeplinit pragul electoral", susţin oficialii Agenţiei care sugerează ca la alegerile parţiale să participe doar formaţiunile care la alegerile generale au depăşit pragul electoral.''

Acest raport va ajunge in atentia parlamentului, in vederea unei viitoare modificari a legii electorale. Desi nu a fost validat, referendumul pentru votul uninominal din 2007 a aratat clar optiunea cetatenilor romani pentru un vot uninominal reprezentativ. Ceea ce s-a aplicat la alegerile din toamna a fost un sistem de vot alterat, care a suprareprezentat un anumit partid. Desi a putut guverna ''cu 20 %'' sustinere parlamentara, nu este firesc sa se prelungeasca anomalia si in ceea ce priveste reprezentarea cetateanului in parlament.