Noua lege electorală (votată şi de "opoziţie") era criticată mai ales pentru numărul mic de mandate alocate românilor "expaţi" (sau turişti).
Dar elementul de reală gravitate este "îngheţarea" scenei politice în cazul mandatelor vacante, care se vor completa nu prin vot anticipat, reflectând situaţia politică de la acel moment, ci prin "împingerea înainte" a următorului de pe lista partidului parlamentarului care a vacantat mandatul. În acest mod nu mai pot fi testate real tendinţele din electorat (la o vreme după alegeri), oligarhia sustrăgându-se de la verdictul cetăţenesc.
"În caz de vacanţă a mandatelor de senatori sau de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, până la data* validării mandatului pentru ocuparea locului vacant".
* Chiar dacă ar fi vorba doar de perioada de "tranziţie" până la votul pe liste (2015-2016), tot ar fi grav; acum invocându-se "imposibilitatea" alegerilor anticipate datorită dispariţiei colegiilor (abrogate explicit în noua lege), precum şi inexistenţa listelor de candidaţi.Legea alegerilor locale (şi ea votată de "opoziţie") este similară din acest punct de vedere, în plus prevede alegerea primarului într-un singur tur: de exemplu, dacă sunt trei candidaţi având respectiv câte 35, 33 şi 32 de procente, "câştigă" cel cu 35%, împotriva a 65% din electoratul local. La alegerea preşedintelui consiliului judeţean, oligarhia iar fuge de cetăţeni, acesta fiind ales de consilierii judeţeni. Adică, în urma negocierilor dintre partide, fără o legitimitate dată de o majoritate clară, eventual tranşată printr-un tur doi.
De asemenea, şi legea referendumurilor a fost modificată, pragul de validare fiind coborât de la 50% la 30%. Oligarhia se teme de majorităţile reale.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu