Confuzioniștii

Românii trăiesc într-o mare confuzie, fiindcă se lasă conduşi de confuzionişti. Cine va limpezi apele? Cine este ideologul care va lămuri confuzia? Oameni compromişi, care au infiltrat prin faptele lor, insidios, confuzia, precum triada de confuzionişti Patapleşeanu? Sau să-l aducă PNL pe contorsionistul Clismăneanu, să ne lumineze el? Fiindcă alde Antonescu, Orban, Blaga, Videanu, Băsescu, Boc sau Udrea sunt atinşi complet de boala confuziunii, între ei şi Iliescu nu mai e demult nici o diferenţă. 

AGERO: 

[...]  Evident, în România nu există un partid autentic de stânga. În plină campanie electorală, Ponta anunţa alianţa cu Tăriceanu premier, refacerea în disperare a USL, deci el nu-şi asimila nici o clipă identitatea de stânga, dimpotrivă, lansa semnale că o coteşte spre dreapta. Aşa cum liberalul Tăricel Compromiţeanu o cotea spre stânga! Confuzia din capul lor era totală. Ca şi acum, după război, când a intrat dihonia în PSD, care a produs reacţii aiuritoare, ca aceea a maimuţoiului Antonescu, un ramolit, simbol al confuziei liberale, care ţopăie şi ţipă că vrea la guvernare. La fel cohorta de pe margine, cârcotaşi salivari, care vânează în disperare un os, stau la pândă, nu ştiu ce să mai inventeze să iese în faţă, cum ar fi anomalia că românii din diaspora au fost “diabolizaţi” de cineva, de asta au ieşit la vot, aşa cum susţine un gagăuz/găgăuţă politic, ca Baconschi, o altă invenţie chinuită generatoare de confuzii populiste.

   Sau ce spuneţi de scrisoarea deschisă, altă mizerie, care trebuia să fie închisă, a “telectualilor lui Băsescu” către Johannis, toţi profitorii naţiei, cârmacii ei ideologizanţi, în frunte cu maimuţoii Patapleşeanu-Clismăneanu-Pora et co., gaşcă speriată că nu sunt din rândul ei aleşii, că n-au fost ei chemaţi să fie consilieri! Dar de 25 de ani tot sunt consilierii puterii, au lins mereu unde au scuipat, sunt marionete, indivizi compromişi, la fel de compromişi ca tătucul lor de până mai ieri, Băsescu. Acum au rămas fără tătuc şi sunt disperaţi, nu ştiu cum să-i intre în graţii lui Johannis, mor de grija patriei, caută să-l ferească de paraziţi, ei, paraziţii naţiei, liichelele ei! Ce tupeu, ce obrăznicie! Cu adevărat acum apare la lumină faţa lor monstruoasă, de slugoi, incapabili să realizeze ceva pe propriile picioare, au nevoie disperată de proptele, să ocupe iar fotoliile pe care au stat, să nu se răcească! Nu ştiu a crea şi a trăi ca nişte intelectuali autentici, ei trăiesc şi acţionează în gaşcă. Acum a ieşit la lumină din cine e formată această tagmă de lingăi, care au nevoie de proptele ca să fie recunoscuţi.

   Unii dintre ei sunt neica-nimeni, vedeţi şi dvs gaşca, din 27 de semnatari, unii sunt intelectuali de paie, n-au operă, nu au creat nimic reprezentativ pentru cultură, scriitori de mâna a doua, nume de second hand, ferească Dumnezeu ca Johannis să cadă în cursa lor, fiindcă aceşti închipuiţi nu se lasă, au început şi ei cursa, noua cursă a ciolanului pierdut. Veţi vedea, pe oricine alege Johannis şi nu e din gaşca lor, nu e bun. Ei fac de ruşine însăşi ideea de talent, dacă îşi permit să dea sfaturi, ei, care au făcut numai rău ţării, care au fost numai la putere, în fruntea bucatelor, a televiziunilor, marile călăuze ale naţiei, care au dus poporul la disperare, care l-au călăuzit spre prăpastie! Ei nu înţeleg că diaspora a votat şi împotriva lor? Ei nu înţeleg că NU reprezintă intelectualitatea română? Cu atât mai puţin nu reprezintă diaspora. Să se ducă lângă tătucul pierdut, să-i ţină de urât la coteţ.

  Sunt intelectuali, sunt artişti, sunt scriitori sau ce sunt aceşti cioflângei? Ce eşti matale, madam Pora? O spălăcită din tagma lui Nuţi sau a “profesionistelor” lui madam Vodă-n Lobodă! Aşa se comportă nişte intelectuali adevăraţi? Cu mentalitate de gaşcă? Numai monştri nu dau un pas înapoi, dimpotrivă, îi dau deja lecţii lui Johannis, le dau lecţii la milioane de alegători! Dar s-a dovedit clar că aceste milioane nu i-a ascultat, sunt mai orientate decât ei, decât lighioanele băsiste, altfel Johannis nu ar fi fost ales. Noul preşedinte să ia aminte la această realitate. Să aibă în faţă numai realitatea care a decis schimbarea, fiindcă dacă va colabora cu “profesioniştii” mizeriei intelectuale, profesionişti în minciuni şi hoţii, e pierdut, se va pune şi pe ochii lui miopia, ceaţa confuziunilor. Cu aşa oaste, noul căpitan va pierde orice război. Ei sunt capii răutăţilor, ei sunt acei vorbăreţi care nu se mai satură, care au năucit ţara cu vorbăreala lor. Vorbăria a ucis România! E timpul faptei, care trebuie să se petreacă în linişte. Cu aceşti papagali nu se poate lupta. Ei menţin total ura, confuzia, prostia. Priviţi-i, îi vedeţi cum se adună, cum fac bisericuţe, cum clămpănesc ca hidoşeniile din Capriciile lui Goya, cum pun la cale comploturi, cum trag iţele şi sfârtecă maţele ca inchizitorii lui Carl Dreyer?! Nici ei nu mai ştiu în ce barcă se află. Dă un semnal liicheaua şefă, semnează toţi ca orbii. Fiindcă sunt maidanezi, umblă în haită şi atacă în haită. Cum te poţi lupta cu ei? Trebuie deratizaţi în grup, eutanasiaţi. Altfel votul din 16 noiembrie va fi o victorie îndoliată.

*

  Sigur, o mare parte din populaţia României este săracă, votează cu partidul celor mulţi. Dar acest partid social-democrat nu mai este de mult al celor mulţi, al celor săraci, este categoric o emanaţie şi o continuare a burgheziei comuniste, fiind stăpânit de hrăpăreţi care se dau drept social-democraţi. O aberaţie.Aşa cum istoria a dovedit că este aberaţie orice încercare de a institui o democraţie de stânga. A încercat Iisus Hristos, primul, şi a ajuns pe cruce. Şi s-a instaurat în loc biserica inchiziţiei şi a fanatismului religios. Au încercat utopiştii din toate timpurile şi au eşuat pe rug sau în ştreang. De ce? Fiindcă nu se poate egalitate, nici între dobitoace, nici între oameni. A încercat la origini Abel. Dar a fost ucis de fratele lui, Cain. Şi de atunci s-au petrecut numai dezastre, precum cele două religii ivite din acelaşi trunchi, al lui Avraam. Nu e dreaptă ideologia care are ca miez substantivul comun. De unde şi comun-ism. Nu se poate la comun. Adică unul munceşte de se speteşte, câştigă pe meritele lui, iar leneşul, şmecherul sau escrocul sunt răsplătiţi din munca primului. Omul este o fiinţă privată, nu comună. Societatea puternică este aceea care se bazează pe individualităţi, pe oameni puternici, pe valori. O societate cu bunurile la comun este o utopie. S-a încercat, dar toate utopiile au eşuat.

  Eu am scris un roman parabolic, numit chiar Utopia (2010). Am imaginat o lume perfectă, cu legi de egalitate, fraternitate, comunitate. Am unit tot ce e mai preţios la Platon, Rousseau, Voltaire, Campanella, Diderot, Fourier sau Theodor Diamant.
  Totul era perfect, armonic. Dar în această societate utopică, a viitorului, apare un român. Unul doar. Face el ce face, cu hoţia în primul rând, şi tot mecanismul societăţii perfecte se dereglează. E ca în povestea cu mărul stricat în lada cu mere sănătoase. Citiţi şi veţi înţelege mai multe, veţi înţelege de ce România se află azi la o mare cumpănă a istoriei sale, care acum atârnă de înţelegerea ideii de drept la vot, de orientare de stânga sau de dreapta. Incredibil! Însăşi BOR confunda credinţa cu stânga şi îi îndemna pe enoriaşi să voteze în consecinţă. Iar de ziua naţională a României se cânta imnul regal! Ne aflăm tot în epoca sclavagistă sau am mai evoluat?

  Românii trăiesc într-o mare confuzie, fiindcă se lasă conduşi de confuzionişti. Cine va limpezi apele? Cine este ideologul care va lămuri confuzia? Oameni compromişi, care au infiltrat prin faptele lor, insidios, confuzia, precum triada de confuzionişti Patapleşeanu? Sau să-l aducă PNL pe contorsionistul Clismăneanu, să ne lumineze el? Fiindcă alde Antonescu, Orban, Blaga, Videanu, Băsescu, Boc sau Udrea sunt atinşi complet de boala confuziunii, între ei şi Iliescu nu mai e demult nici o diferenţă. Toţi politicenii sunt traseişti, liber-schimbişti, trăiesc într-o confuzie ideologică totală, nu au decât un punct de orientare: ciolanul. E singurul lor clopoţel în tunelul în care se află. Dovadă că însuşi Johannis este supranumit în spiritul acestui Stat de gaşcă: Ciolannis sau Chiolhannis. Sigur, el face parte din realitatea ţării, este un altoi al sistemului ticăloşit. Nu se poate autoamăgi. Nu este un înger, nu este picat direct din cer, cum poate unora le pare. Are însă o mare şansă, suportul românilor luminaţi (din diaspora în primul rând) şi al sistemului occidental. E foarte, foarte mult. E o minune. Cum va menţine el acest capital? Va ajunge România o ţară la cârma puternicilor planetei sau va fi ea o ţară a românilor, cu adevărat Mare, o ţară normală, adică liberă, prosperă şi independentă?
 

  Grid Modorcea