Planul inclinat

Circula zilele astea tot felul de documente, care mai de care mai interesante. Dar iata o poezie de Anton Pann (si el, candva, cetatean austriac ! :))) ), care sintetizeaza oarecum esecul planului 322, si viitorul esec al planului C.A.C.A. (Castiga-Antonescu-Conduce-Adrian (Nastase)). Am pastrat ortografia timpului (sec XIX) :

Planul simigiului

Un simigiu oarecând
Covrigi, simiţi încărcând,
A umblat din sat în sat
Şi schimbând, pe oau i-au dat:
Deci tabla'n cap dacă ia
Cu acele oau pe ea,
Se întorcea la oraş
Ca şi un negustoraş.

Dar pe drum când să ducea,
Se gândea şi plan făcea:
„Cum sunt - zise - aste oau,
Tot bune, proaspete, nuoau,
Care-s cinci sute*, să zic,
De vor prisosi, nu stric,
D'oi sta la cloşci să le pui,
Tot oul o să-mi dea pui.

Să zic acum c'a crescut
Şi găini mari s'au făcut,
Aste'ntr'o zi, peste tot
Cinci sute de oau îmi scot.
Să le vânz ca un sărac,
Ceva părăluţe fac.
Cinci sute de găini dar,
Clocind o să-mi dea pui iar,
Fiecare douăzeci.
Ho! ho! Stane, unde pleci?
Stăi să vedem câte fac,
Apoi cum o să mă-mbrac!

Socoteală prea nu au,
Cinci sute de cloşci îmi dau
O sută de sut'n cap
Hait! de sărăcie scap.”
Când zise „hait”, bucurat,
Îşi uită că e-ncărcat.
Şi sărind sus ca un ţap,
Dete tabla peste cap,
Oule pe jos turti
Şi planul îşi izbuti.

Mulţi mari lucruri socotesc
Şi nici mici nu isprăvesc.

* erau, de fapt, 322 :)))