Gushin, aghent Putin

Articol de Petru Bogatu, în Jurnal de Chişinău:

Petru Bogatu: Ce caută Cozmin Guşă la Publica TV?

Dacă nu merge Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed. Altminteri zicând, dacă nu se duce Plahotniuc la televiziune, vine Publika TV la el acasă.

Un agent de influenţă deconspirat

Invitat alaltăieri la emisiunea „Fabrika”, controversatul om de afaceri nu a catadicsit să vină, ca toţi oamenii, în studio, ci a insistat să răspundă la întrebările jurnaliştilor chiar din biroul său. De ce nu? De ce să se ducă te miri unde, când tot de ce are nevoie i se aduce la domiciliu? Când, vorba poetului, până şi lumea i se pune la picioare. Necum televiziunea! De ce să nu îmbine, de bună seamă, plăcutul cu utilul chiar la el acasă, unde, spune un proverb rusesc, şi pereţii te ajută?

Ei bine, în timp ce toată lumea urmărea nemaipomenita minunăţie de la „Fabrika”, atenţia mi-a fost atrasă de un alt oaspete inedit al televiziunii lui Vântu. În cadrul aceleiaşi emisiuni, şi-a făcut apariţia nimeni altul decât nu mai puţin controversatul om politic de pe malurile Dâmboviţei, Cozmin Guşă. Deşi i-a umblat gura ca o meliţă, acesta nu a strălucit. A strecurat vreo două mesaje descurajante contra AIE. A băgat câteva strâmbe ridicole împotriva premierului Vlad Filat, dându-se astfel de gol că-i un politician de carton, cusut cu aţă albă. În rest, ne-a bătut capul cu te miri ce şi tocmai de aceea riscă mult ca prezenţa sa la Publika TV să fie trecută cu vederea. Nu se poate! Ar fi mare păcat dacă s-ar întâmpla aşa.

Cu toate că e un actor mic, un liliputan care interpretează doar roluri secundare şi cu precădere comice pe scena politică românească, ieşirea sa la rampă în Republica Moldova este simptomatică. Vorba e că acest Cozmin Guşă e un agent de influenţă al Moscovei în România pe care ruşii l-au deconspirat acum câţiva ani. Dar nu pentru că-şi făcea prost meseria şi urma să fie pensionat. Dimpotrivă. Era tânăr şi de mare perspectivă. De aceea a fost legalizat pentru efectuarea unui experiment politic prin care să verifice dacă poate sau nu un partid filorus să se impună în faţa alegătorilor români. Misiunea era imposibilă şi, după cum era de aşteptat, omul Moscovei din Bucureşti a eşuat lamentabil chiar la proximele alegeri. Dar nu a rămas, desigur, fără front de lucru.

Partea văzută a aisbergului

Despre Cozmin Guşă, un apropiat al fostului general de Securitate Iulian Vlad şi al lui Virgil Măgureanu, presa din România spune că ar avea legături cu serviciile secrete ruse care îi gestionează cariera politică la Bucureşti. Mentorul său este Boris Golovin, creditat cu aranjamentele legate de controversata vizită efectuată în secret de Mircea Geoană la Moscova la 27 aprilie 2009, pentru a se întâlni, zice-se, cu un consilier al preşedintelui Dmitri Medvedev.

În ultima campanie electorală, Guşă a fost consilierul candidatului social-democrat la preşedinţie, fapt care i-a nemulţumit pe unii dintre fruntaşii PSD. Ulterior, sub Ponta, noul lider al partidului a fost trecut pe linie moartă. Astăzi, politicienii serioşi din România fug de Guşă ca de un ciumat. Şi nici nu-i de mirare. Relaţiile sale cu Golovin sunt cu atât mai dubioase, cu cât acesta din urmă, fost ofiţer GRU, este acum reprezentantul unei firme cu interese în domeniul energiei, deţinută în majoritate de statul rus, dar totodată reprezintă şi interesele unuia dintre cei mai influenţi oligarhi ruşi ai momentului, Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin.

Şi iată că acest Guşă ţine acum să dea lecţii politice Basarabiei. Are tot dreptul, bineînţeles. Numai că face asta într-un context extrem de interesant. Într-un moment politic delicat, când Kremlinul caută pricină Chişinăului, iar preşedintele şi ministrul de Externe al României confirmă că Moscova atacă Bucureştiul din cauza Republicii Moldova, omul ruşilor din Bucureşti este luat în serios şi ascultat cu luare aminte la televiziunea lui SOV de dincoace de Prut. Oricum ai întoarce-o, faptul dă de bănuit.

Şi cum Guşă, după cum am spus, este un agent de influenţă deconspirat, acesta acţionează nu clandestin, ci pe faţă. El reprezintă, astfel, partea văzută a aisbergului. Periculoasă este însă, precum se ştie, porţiunea nevăzută a acestuia.