Dez-ocuparea: Andrei Cornea: anticomunism slab în România

26 decembrie 2010

Andrei Cornea: anticomunism slab în România

Nu a existat un anticomunism organizat, la nivel de mase, după 1948.

4 comentarii :

Riddick spunea...: După 1989 au apărut diverşi "răspopiţi"...; 12/26/2010
Crystal Clear spunea...: Eu citisem ca rezistenta in munti a fost cea mai lunga miscare anticomunista din Europa de Est de dupa razboi.
Cati anticomunisti mai puteau sa iasa la lumina dupa anii '60 cand mai toti intelectualii adevarati au fost lichidati fizic la Canal in Baragan sau in inchisorile comuniste.Noi am avut in familie o multime de rude bunic, vreo doi unchi,verisori. Aveau meserii diferite :profesori,preoti, agricultori negustori.
La noi in familie toti eram impotriva regimului,dar trebuia sa supravietuim ...prea murisera multi si se pierdusera toate averile...; 12/26/2010
Crystal Clear spunea...: Prin crima , lichidare fizica au disparut anticomunistii in Romania; 12/26/2010
Riddick spunea...: E vorba de rezistenţa de masă - greve politice ca în RDG - 1953, Polonia - 1970, 1980. Nu au fost. Nu a existat comunicare între muncitori şi intelectuali.

Numai cazuri individuale, rar grupuri mai mari de 2-3 persoane, în afară de cei din munţi.; 12/26/2010

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."