Sau, cel puţin, nu cel pe care îl ştiam:
 |
Tell me lies,
Tell me sweet little lies |
Reconstrucția
inițiată de Președintele Băsescu trebuie să lase României o Românie
utilă. Altfel spus, o națiune capabilă să înainteze, după ce a eliminat
lestul administrativ. Iar, pentru așa ceva, Revoluțiile și revoltele
sînt nepotrivite. Statul democratic poate fi schimbat doar de statul
democratic. Am ieșit din vremurile fără direcție în
care unul sau altul cereau, cu o disperare dreaptă și fără noroc, ”încă
o revoluție!”. Avem nevoie de o reformă de stat, nu de o revoluție, cu
dezordinile și propunerile ei utopice. Sîntem ce sîntem și asta înseamnă
că nu are rost să credem în renașteri la ordin dar are rost să gîndim
rațional. După 40 de ani de imperialism administrativ intern, continuați
de o Constituție care legiferează participația majoritară a birocrației
la utilizarea României, sîntem, de fapt, mult mai aproape de pericolul
dizolvării decît de consolidarea vieții moderne. Dacă există cu adevărat
motive fundametrale pentru reforma de stat, atunci e vorba de pericolul
pe care structurile în vigoare, cu greutatea lor oficială și statală,
îl pun în fața națiunii cu existență reală. Acum, sîntem subordinații
unui sistem de stat egal cu o rețea de extracție. Urmînd această cale, mîiine, vom fi martorii răzleți ai propriei noastre stingeri.
Dacă
șandramaua supraetajată construită și reconstruită în ultimii 20 de ani
nu va fi dărîmată în următorii cîțiva ani, ne putem lua adio de la
viitor. Ofensiva condusă de Traian Băsescu pentru modificarea
Constituției, reorganizarea administrativă, optimizarea regiilor de stat,
readucerea judecătorilor la
statutul de cetățean român și eliberarea fondurilor europene luate
ostatece de adminstrație, nu e o toană sau
un complot prezidențial. Acest gînd sistematic și în răspăr a fost
lansat de Președinte încă din 2005. Spre deosebire de promisunile
politice tipice în România ultimilor 20 de ani, schimbarea inițiată de
Președintele Băsescu a devenit un program încăpățînat, aproape
războinic, într-un sistem politic egal cu propria imagine televizată și
programat să apere lipsa de schimbare. Apropos, poate n-ați remarcat:
mai nou, conservatorismul e o valoare a stîngii iar progresismul o
calitate a dreptei. N-a fost, de fapt, nicodată altfel dar România oferă
acum o explicație care ar trebui să convingă.
este scris pe schema lui clasica:
RăspundețiȘtergere- Traian cel Mare lupta pentru binele nostru
-Suntem niste fameni si niste lenesi care nu ne ridicam la inaltimea lui Traina cel Mare
- Traian cel Mare vrea de la noi sa "ceva"...ce mare lucru, si asa acest "ceva" e infetstat de fripturisti si nu va apartine...hai sa il reformam pe "ceva".
Nu e deci nicio surpriza...multi oameni cumsecade au fost tarati de Hitler in cativa ani de propaganda dozata. Maine-poimanie o sa facem paralamentul MAPN care se intruneste cateva ori pe an ca sa valideze in bloc HCM-urile emise de guvern. Totul pentru modernizarea si reformarea statului.
Mă întreb dacă de fapt "varianta Băsescu - PDL" de regionalizare nu-i un bluff spre a se ajunge la cea a USL, cu guverne regionale - cred că aici se doreşte să se ajungă, transpartinic.
RăspundețiȘtergere