BREAKING ! Posibil guvern de ocupaţie, condus de Călin Georgescu ?!

Cine conduce, de fapt, România ? Care este echipa reală, şi care este agenda reală ?

EuroBăse şi noua conducere de reformagii ai PDL pun la cale aducerea ca premier a lui Călin Georgescu, unul dintre trepăduşii însărcinaţi cu misiunea implementării Agendei 21 în România (altul este Laszlo Borbely). 

Deocamdată e doar zvon (Inpolitics, Corect Politics, Gândul).

Sunt destule voturi la coaliţie pentru aşa ceva ? Vor fi speriaţi/tromboniţi cei 30-40 de parlamentari PDL din "aripa Blaga", ori mişcarea asta este transpartinică ? Sau doar un zvon ? Vom vedea. 

Se cam adunaseră anumite declaraţii care prevesteau mutarea asta:

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României este cel mai important document programatic în funcţie de care România este evaluată la Bruxelles de Uniunea Europeană.
Strategia a fost adoptată la finalul anului 2008, fiind aprobată şi asumată de Guvernul României. Orizontul acestei strategii este anul 2030, cu ţinte intermediare pentru 2013 şi 2020. Astfel, pânâ în 2013 conceptul de dezvoltare durabilă trebuie sa fie însuşit in toate politicile publice adoptate la nivel naţional.
Finalizarea Strategiei României a fost realizată în 2008 prin dezbatere publică profundă, nu a fost un produs de laborator. Trebuie spus însă că, de atunci şi până în prezent, obiectivele strategice nu s-au materializat intr-un plan de acţiune coerent. Asemenea măsuri erau în responsabilitatea Guvernului, care urma să coordoneze acţiunile diferitelor ministere implicate în program. „Nu a mai primit niciun «feedback» din 2009, în ciuda faptului că multe persoane şi instituţii care au participat la elaborarea documentului erau pregatite să se implice in continuare în faza de implementare. Autorităţile centrale sunt cele care trebuie în primul rând să îşi însuşească conceptul, să înţeleagă precis despre ce este vorba, iar apoi să transmită mesajul mai departe, pe filiera ierarhică. Un asemenea mecanism acum nu există. În plus, Strategia ar fi trebuit să capete statut de lege. -  Călin Georgescu - pe blogul ipid.ro

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Varianta finala - aprobata in sedinta de guvern - 12 noiembrie 2008 (lb.romana)  

Eu am propus de la începutul mandatului şi poate vom reuşi, la nivelul clasei politice, să impunem acel pact al stabilităţii funcţiei publice şi să stabilim foarte clar care este palierul numirilor politice. Eu personal susţin ca doar secretarii de stat şi şefii de agenţii să vină şi să plece odată cu un guvern. În rest, să fie profesionişti validaţi prin concurs organizat de corpul academic. Să încercăm să ne punem la aceeaşi masă şi să spunem cine poate fi obiectiv în evaluarea celor care conduc instituţii ale statului dincolo de palierul politic. Eu aş merge pe mâna corpului universitar independent, adică profesori universitari care să nu facă parte din partide politice care să constituie nucleul evaluării. - Emil Boc

Un consilier (prezidenţial) declară că "vede o soluţie" sub forma unui guvern unic european, iar EuroBăse nu-l dă afară imediat:

Guvernele europene, deci şi cel român, vor avea în viito­rul nu foarte îndepărtat competenţe din ce în ce mai mici în materie de regle­mentări în domeniul economic, deci şi o marjă de manevră din ce în ce mai redusă. Bugetele naţionale vor fi avizate de Bruxelles. Parlamentul va trebui să ţină seamă de aceste opinii. Şefii de state îşi vor asuma angajamente punctuale pe domeniul economic. Iar apariţia unui guvern al Uniunii Europene, în adevăratul sens al cuvântului, care să gestioneze politica economică şi fiscală este inevitabilă, susţine Leonard Orban (48 de ani), consilier al preşe­dintelui Traian Bă­sescu, fost comisar euro­­pean - primul din partea României.
"În faţa competiţiei dure a Asiei şi Americii, Europa va trebui să-şi aleagă un guvern unic, altminteri riscă să-şi piardă influenţa. O pierdere a influenţei ar însemna o lovitură extrem de dură pentru fiecare cetăţean pentru că pierderea influenţei echivalează cu scăderea drastică a nivelului de trai. "Eu nu văd o altă soluţie decât un guvern european", spune Orban. În UE există încă îngrijorări mari, chiar dacă sunt şi semne pozitive de revenire economică". - Leonard Orban - interviu în Ziarul Financiar

„Dacă vrem cu adevărat o democrație parlamentară post-națională, clasa politică europeană trebuie să se adapteze la realitatea actuală. Până acum, politicienii statelor membre nu au avut succes în conectarea cetățenilor cu UE. A venit vremea unei schimbări! Este un experiment care nu a mai fost încercat până acum în democrația parlamentară. Scopul său este tocmai întreruperea monopolului pus de unele state membre și partide naționale asupra alcătuirii Parlamentului European.”
„Urmând prevederile Tratatului de la Lisabona, eurodeputații reprezintă cetățeni și partide, nu state. Cu noul sistem, alegătorii vor avea șansa să voteze pentru un candidat de altă naționalitate, și după părerea mea mulți vor face acest lucru. Aceasta este esența Europei post-naționale". - Reforma electorală a Parlamentului European

ONG-izarea guvernului:

Guvernul urmează să creeze o funcţie de ministru delegat pentru probleme de competitivitate, care să promoveze şi să pună în aplicare hotărârile viitorului Consiliu Naţional de Competitivitate (CNC) care se va constitui pe lângă Executiv pentru coordonarea politicilor publice, se arată în Programul Naţional de Reformă 2011-2013, recent adoptat de Palatul Victoria.  CNC va fi compus şi din miniştri ai ministerelor-cheie pentru dezvoltarea competitivă a României, experţi guvernamentali, experţi reputaţi din sfera academică, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai sindicatelor şi societăţii civile, consultanţi. De asemenea, din cadrul Consiliului, va fi selectat un Grup de Experţi de Nivel Înalt, care va avea mandatul de a propune spre dezbatere Strategia de Competitivitate a României 2020.

Clişee (stereotipuri) ale europropagandei. Critici UE ? eşti "securist", "ceauşist", "slugă ciocoiască", "hoţ neprins":

O palidă nădejde suplimentară oferă tocmai criză financiară mondială, care creează şansa unor clarificări, redirecţionări şi redemaraje în arhitectura sistemului financiar internaţional, deja schiţate în plan european. Pentru România, trăitoare pe veresie şi peste posibilităţi, instaurarea unor sisteme de control european al cheltuielilor naţionale ar fi o binecuvântare. Astfel tutelat, statul român ar sfârşi poate prin însuşirea unor bune practici administrative şi bugetare, care s-ar răsfrânge eventual şi asupra administrării bugetelor locale.
Din perspectiva patriotismului naţional-comunist, elitele reşapate nu sunt însă nici singure, nici izolate. În spatele lor stă acea populaţie care a crescut scandând versuri despre Conducător prin şcoli şi grădiniţe sau s-a format în vibranta lirică a barzilor cu iubire de ţară şi partid, admirând alaiurile în care Burebista îi răcnea versuri de recunoştinţă lui Ceauşescu.
Dacă un Protektorat în sens instituţional, cu consilieri britanici, nemţi şi scandinavi în spatele fiecărui Vanghelie, Videanu, Piedone sau Pinalti este din nefericire irealizabil, o integrare europeană adâncită, cu reguli europene, controale şi sancţiuni, este posibilă. În acest sens, condiţionarea admiterii în spaţiul Schengen de existenţa unor supraveghetori francezi, britanici sau germani la frontierele româneşti, aceste porturi libere ale corupţiei instituţionalizate, este o măsură binevenită. - Răsvan Lalu - Amestecul străin în afacerile interne ale subdezvoltării durabile (Contributors.ro).