Pentru că privim cu smerenie jertfa inaintasilor întru realizarea Marii Uniri,
Pentru că iubim Aradul şi respectăm istoria lui de 10 secole,
Pentru că refuzăm să acceptăm dizolvarea arbitrară a judeţelor,
Pentru că ne opunem legalizării oligarhiei,
Pentru că luptăm neîncetat împotriva instituţionalizării răului
REZOLUŢIE
Partidul Naţional Liberal – Organizaţia municipală Arad condamnă politica de disoluţie a Statului ce se doreşte a fi aplicată de actuala guvernare prin proiectul regionalizării României.
Cerem respectarea Constituţiei, cerem respectarea principiilor descentralizării şi subsidiarităţii, grav încălcate prin desfiinţarea judeţului Arad. Cerem guvernării Boc să nu intineze memoria eroilor de la 1918 cu aplicarea unor măsuri aberante pentru ţară şi pentru judeţul Arad.
Cerem o şansă pentru Arad, deoarece o centralizarea excesivă, cu mutarea a numeroase instituţii la Timişoara, va conduce la pierderea identităţii Aradului, blocarea dezvoltării economice a judeţului, depopularea sa şi intrarea într-un nemeritat con de umbră.
Perioada 1960-1968 a fost cea mai neagră şi regretabilă perioadă pentru urbea şi judeţul nostru, iar în prezent se doreşte acelaşi lucru de către actuala guvernare. [...]
Spunem NU disoluţiei Statului!
* * *
PNL consideră că obiectivele generale pentru reformarea administraţiei publice în România sunt:
- Reforma instituţională la nivel central şi local în scopul fundamentării procesului descentralizării şi realizarea unei reforme administrativ-teritoriale; [...]
4. Schimbarea filozofiei bugetare
astfel încât un procent semnificativ din veniturile estimate, care
urmează a fi colectate în decursul unui an să rămână la nivel regional
și local pentru finanţarea atribuţiilor transferate de la nivel central.
Una
dintre cele mai mari provocări pentru România o reprezintă punerea în
operă a reformei administrativ-teritoriale care să răspundă
necesităţilor actuale în direcţia dezvoltării României ca stat membru al
Uniunii Europene.
PNL
consideră absolut necesară regândirea structurii teritoriale a Statului
Român, care ar urma să se materializeze în apariţia unor noi unităţi
administrative-teritoriale: regiunile. Apariţia regiunilor vor pune în
opera principiul descentralizării administrative, prin crearea unor
unităţi administrativ teritoriale de dimensiuni mai mari sub aspect
teritorial și demografic, având o capacitate sporită în gestionarea
problemelor cetăţenilor.
Apariţia acestor noi unităţi administrative-teritoriale au ca filosofie de bază transferul unor atribuţii de la nivel central către nivelul regiunilor, aceste structuri administrative fiind compatibile cu cele existente în statele membre ale Uniunii Europene.
Partidul Naţional Liberal susţine ideea regionalizării României, a instituirii unităţilor administrativ teritoriale compatibile cu cele la nivel european. Considerăm necesar ca un astfel de proiect trebuie sa fie unul serios și care să implice dezbateri în mediul academic, politic, în miss media și în cadrul societăţii civile.
Regionalizarea României, în viziunea Partidului Naţional Liberal, trebuie să aibă la bază principiile europene în materie, descentralizarea administrativă și respectarea statutului de stat naţional, suveran și independent, unitar și indivizibil.
Apariţia acestor noi unităţi administrative-teritoriale au ca filosofie de bază transferul unor atribuţii de la nivel central către nivelul regiunilor, aceste structuri administrative fiind compatibile cu cele existente în statele membre ale Uniunii Europene.
Partidul Naţional Liberal susţine ideea regionalizării României, a instituirii unităţilor administrativ teritoriale compatibile cu cele la nivel european. Considerăm necesar ca un astfel de proiect trebuie sa fie unul serios și care să implice dezbateri în mediul academic, politic, în miss media și în cadrul societăţii civile.
Regionalizarea României, în viziunea Partidului Naţional Liberal, trebuie să aibă la bază principiile europene în materie, descentralizarea administrativă și respectarea statutului de stat naţional, suveran și independent, unitar și indivizibil.
5. Crearea regiunilor, ca unităţi administrativ-teritoriale, în paralel cu menţinerea actualelor judeţe, într-o primă etapă.
Regiunile
nou create ar urma să cuprindă 2-4 judeţe, ceea ce înseamnă 15-20 de
regiuni. La conturarea regiunilor se vor avea în vedere zonele istorice
dar și aspecte de ordin economic și social. Regiunile vor fi conduse de
către un Consiliu Regional, în calitate de autoritate deliberativă și de
o Comisie, condusă de un Presedinte, în calitate de autoritate
executivă.
Reîmpărţirea
administrativ-teritorială se referă la descentralizarea regională care
presupune crearea unor noi colectivităţi teritoriale la un nivel
superior celui al actualelor judeţe, calificate ca regiuni. Regiunea
capătă, astfel, o expreșie instituţională specifică, care se
caracterizează prin aplicarea unui regim general al colectivităţilor
teritoriale. Ea formează, deci, o nouă categorie de colectivităţi
teritoriale, ce au aceeași natură juridică cu cea a colectivităţilor
teritoriale existente, dar care se distinge printr-un teritoriu mai larg
și incluzându-le pe acestea din urmă și prin competenţele lor, care au o
vocaţie esenţial economică sau orientate către dezvoltare.
Reîmpărţirea administrativ-teritorială a României, prin crearea regiunilor, are la bază transferul unor atribuţii de la nivel central la nivel regional.
Reîmpărţirea administrativ-teritorială a României, prin crearea regiunilor, are la bază transferul unor atribuţii de la nivel central la nivel regional.
Capitolul 2 - Administrația și afacerile interne
* * *
Etape2012-2013
• Se organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăţenilor [ce ipocrizie ! de ce nu-i întrebați din capul locului, eventual prin referendum, dacă vor regionalizare ? de ce nu mai face USL referendumuri județene, precum cel de la Constanța ?]
• Se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi [= batem toba propagandei]
• Se desfiinţează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune [ca să aburim fraierii că le dăm banii mai prompt; baronii au pâinea și cuțitul]
• Se modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept [adică, credeți voi că o veți modifica; sau poate falsificați iar procentul de participare la referendum, ca în 2003 ?]
2014
• Organizăm alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare) [pe ce bază ? cade tot, dacă nu s-a modificat Constituția !]
• Aleşii locali (primari, consilieri locali şi judeţeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional
• De la nivel central, se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educaţie, sănătate, transporturi, mediu etc) ["de la nivel central"... mișto descentralizare !]
• Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcţiona cu atribuţiile primate (pregătind instituţiile pentru primele alegeri directe) [= propagandă, propagandă și iar propagandă, doi ani la rând]
2016
• O dată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedinţilor de Consilii Regionale (alegeri directe–vot uninominal)
• Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale [asta e ceva foarte grav, subminează unitatea statală]
• Vor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel
Proiectul USL de dezvoltare: 8 regiuni, guverne regionale cu preşedinţi aleşi de popor
Viziunea USL asupra descentralizării
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
"Noi nu mergem la răzbel, ba ne și căcăm pe el!"
(soldat Josef Švejk, k.u.k. Heer, 1915)
Şi asta "încă din 1912"... zice Hašek.