21 septembrie 2012
Germania vrea un PDL pe linie
În esență, este un lobby pentru a fi aduse la conducerea PDL personaje gen Baconschi, fondator al oficinei Fundația Creștin-Democrată (sponsorizată de Berlin). Articolul are legătură cu participarea conducerii PDL la congresul Internaționalei Creștin-Democrate. Rednecșii fesene nu li se mai par de încredere krauților (deși nu văd motive, execută întocmai și la timp tot ce li se cere).
Există creştin-democraţie românească?
Biografia lor politică nu lasă loc la nicio îndoială că Vasile Blaga şi Anca Boagiu nu au avut nicio întâlnire personală cu ideile creştin-democrate, fie ele şi mai îndepărtate de nucleul originar. Există, desigur, în cadrul Internaţionalei, tot felul de combinaţii doctrinare, care nu merg prea bine împreună, cum ar fi socialismul de coloratură creştină din America de sud sau conservatorismul din Europa occidentală, dar PDL nu şi-a găsit loc nicăieri în acest spectru destul de larg şi plin de contradicţii.
În sfârşit, chiar dacă partidul, care a avut destul timp la dispoziţie, nu a reuşit să-şi dezvolte o veritabilă aripă creştin-democrată, ar mai exista în sânul grupării câteva personalităţi care ar fi mai potrivite să reprezinte partidul în reuniuni dedicate doctrinei. Fostul ministru de externe, Teodor Baconschi, care a fost în trecut şi ambasador la Vatican, ar fi fost cu siguranţă mai apt să participe la Congresul de la Roma.
În sfârşit poate e mai onest aşa, căci participarea preşedintelui însuşi va pune în evidenţă adevărul şi anume impostura ideologică în care s-a complăcut timp de 7 ani PDL.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Adrian Papahagi, 2012: "Nu mă voi ascunde după deget: suplimentul FCD este într-adevăr un manifest, fiindcă socotim că Uniunea Europeană este un proiect neterminat și că doar desăvârșindu-l, creând adică Statele Unite ale Europei, putem să evităm perspectiva deloc încântătoare de a deveni un vulgar apendice al Asiei,
un muzeu al civilizațiilor sau o simplă piață de desfacere pentru
economiile emergente. Înainte de toate, doream să subliniez, prin
contrast cu îngustimea identităților naționale, care sunt niște constructe relativ recente,
larghețea identității europene și universalitatea celei creștine.
Creștinismul transcende națiile, cu tot tribalismul și triumfalismul lor
războinic".
Postări populare:
-
(de pe la 8:27) Pâi sectorul politic e format [deocamdată doar] din argaţii Ocultei . EI SUNT PROBLEMA! Formal "puşi de noi", car...
-
Prin Haos controlat către (Noua) Ordine. Un război pustiitor, în care se vor folosi arme nucleare. Iar când oamenii, exasperaţi şi înspăimâ...
-
"Nu ascund faptul că în după-amiaza asta am stat vreo 2 ore cu George Simion, a trecut pe la mine și i-am explicat. Nu s-a putut asta ...
-
Şi persistenţa cu care se face indică fără niciun dubiu existenţa unei directive exprese pentru implementare cu orice preţ. Din nou, prin vo...
-
hair trigger
-
"Actually, there are no grassroots revolutions, period! Any revolution is the by-product of a highly organised group of conscientiou...
-
Într-un articol din Gândul, scrie aşa: "Elevii vor fi vaccinaţi cu Cantgrip pentru imunizare împotriva virusului AH1N1, responsabil ...
-
"Valuri de peste 20 m , tip tsunami"? Lângă Antarctica . "Developing". Părerea mea: dacă sunt asemenea valuri ş...
-
Şi mai ales, de la vinovaţii şi profitorii stării de fapt. Cei mai importanţi nici n-au acte RO. Dar... au aici interfaţa . Larvele. Pentru ...
-
DA, uitasem partea cea mai importantă: nici "B.O.R" nu a participat! Mă aştept ca popicu' ăla tânăr de la parastas, să aibă p...
Un comentariu :
"Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu".
Adrian Cioroianu, despre o afirmație de-a lui Pottering privind trierea colaboratorilor:
În anul 2007, cu ocazia unei vizite a lui H.G. Pöttering (preşedintele Parlamentului European) în România, în numele MAE român am organizat un prânz în onoarea oaspetelui – la care au fost invitaţi mulţi dintre politicienii exponenţiali ai tuturor partidelor noastre parlamentare. Cu toţii i-am povestit dlui Pöttering cât de unanimă a fost dorinţa românilor de a adera la Uniune şi cât de mult ne-am bucurat, de la mic la mare. Zâmbind, acesta ne-a spus că nu e convins că această unanimitate ar trebui să ne entuziasmeze – cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate garanta cât de reală era ea. Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu – a spus, în rezumat, invitatul nostru. Şi cred că acest raţionament era corect. Poate o să-l înţelegem mai bine în următorii ani, în care e foarte posibil să apară şi la noi curente (politice sau intelectuale) care să pună problema în termeni mai tranşanţi: ce aduce Uniunea Europeană unui stat ca România? Beneficiile sunt mai mari decât constrângerile? Avantajele sunt superioare concesiilor? Personal, cred că răspunsul la astfel de întrebări este cert pozitiv. Dar nu exclud eventualitatea ca unii români să nu vadă lucrurile astfel – şi, mă tem, numărul lor va fi, în următorul deceniu, în creştere".
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art02-cioroianu.html
Trimiteți un comentariu