Precizări - Emil Boc

Premierul Emil Boc demontează speculaţiile media privind noua lege a pensiilor, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax. În interviu mai sunt tratate şi alte chestiuni politice.

Reporter: Aş dori să vă întreb câte ceva referitor la subiectul cel mai arzător al zilei: pensiile. Domnule prim-ministru, scad sau nu scad pensiile ?  
Emil Boc: Pensiile normale, obişnuite nu scad cu niciun leuţ. Sunt 5,6 milioane de pensionari care au pensii normale şi nu pensii speciale în această ţară, legătură cu care pot să spun răspicat şi clar: prin intrarea vigoare a noii legi a pensiilor, să sperăm începând cu anul viitor, ceea ce primesc în mână astăzi nu este afectat, deci nu scade cu niciun leuţ pensia lor. Putem discuta despre scăderea pensiilor la cei care au pensii de mii de euro şi nu au muncit pentru ele.

Reporter: Deci vă referiţi în primul rând la pensiile speciale ?
Emil Boc: Mă refer în exclusivitate la pensiile speciale. Pensii, repet, de mii de euro, şi care nu au corespondent în contribuţia pe care ar fi trebuit să o fi avut la bugetul asigurărilor sociale.

Reporter: Aţi făcut referire la faptul că, în urma legii pensiilor, vor fi făcute anumite recalculări, iar aceste recalculări vor viza aproximativ 180.000 până în 200.000 persoane. Aţi dat şi nişte plafoane. Puteţi să detaliaţi puţin ?
Emil Boc: Şi aici vreau ca să fie lucrurile foarte clare: toate pensiile speciale se recalculează. Sunt în jur de 180.000-200.000 pensii speciale în această ţară. În urma recalculării, doar aproximativ 15% dintre cei care au pensii speciale pierd consistent la pensia pe care o au astăzi. Pentru restul, nu se pune problema scăderii valorii pensiilor, dar pentru 15% sunt schimbări substanţiale. Şi dau acel exemplu clasic: cineva care a avut o pensie de 80 milioane lei vechi şi a avut avut contribuţie pentru doar 20 milioane lei vechi va primi doar 20 milioane lei vechi şi nu 80 milioane lei vechi în continuare, aşa cum are acum.

Reporter: Acum contează şi formula pe care o veţi aplica la recalculare. S-a vorbit aici despre pensiile militarilor. Una este o pensie militară, alta este o pensie a magistratului sau a altei persoane care are pensie specială....
Emil Boc: Am văzut că se tot vorbeşte în mass-media despre faptul că nu se ştie cum se recalculează aceste pensii. În primul rând, să lămurim un lucru: 5,6 milioane de pensii ale oamenilor obişnuiţi, cu pensii obişnuite, nu se recalculează, ci ele merg mai departe şi nu pierd niciun leu la pensia pe care o au astăzi în plată. Pentru ceilalţi - şi aici marea majoritate au pensia raportată la 80% din veniturile din ultima lună - lucrurile sunt foarte simple: nu se mai aplică la calculul pensiei 80% din veniturile din ultima lună, ci se aplică valoarea pensiei raportat la cât ai contribuit. Şi atunci rezultă un lucru foarte clar pe care deja îl ştiu foarte mulţi. Pentru că astăzi, în acel exemplu care avea 80 milioane lei vechi, în fiecare lună, de la bugetul de stat, primea 60 milioane lei sponsorizare. Nu mai primeşte 60 milioane lei sponsorizare şi va primi doar 20 milioane lei vechi. Deci eliminarea pensiilor de mii de euro nemuncite va fi primul pas în vederea creşterii pensiilor mici.

Reporter: Dvs aici aţi vorbit şi de o economie. Aţi spus că se poate face o economie la bugetul de stat între 500 milioane şi 800 milioane euro. Nu este puţin cam mare această cifră având în vedere că doar 15% din 180.000 persoane, din 5,8 milioane pensii...?
Emil Boc: Vreau să ştiţi că unele pensii scad mai dramatic decât am dat dat exemplul acela de la 80 milioane lei vechi la 20 milioane lei vechi. Sunt unii care au pensie de 200 milioane lei vechi şi rămân cu o pensie de 50 milioane lei vechi. Dar dacă e să comparăm şi, pe baza datelor pe care le avem de la Ministerul Muncii, dacă în medie să spunem că pentru cei 15%, deci aproximativ 30.000 pensionari cu pensii speciale, ar fi o reducere cu 1.500 euro pe persoană ori 12 luni, veţi vedea că ies peste 500 şi ceva de milioane euro dintr-o simplă analiză, dar ele vor rezulta în concret după ce se vor recalcula toate pensiile, pentru că avem nevoie de toate datele de la toate casele de pensii, ca să ştim în total. De aceea am pus o limită minimă şi maximă - 500-800 milioane euro.

Reporter: Aici aţi luat în calcul şi pensiile de invaliditate? Adică reducerea care s-ar putea face într-o recontrolare a celor care au ieşit înainte de termen ?
Emil Boc: Aici vom economisi în continuare la bugetul de pensii, pentru că într-adevăr există foarte multe abuzuri cu pensiile de invaliditate. De aceea trebuie protejaţi în continuare toţi aceia care au o boală şi au nevoie de o pensie, şi chiar trebuie să mărim acea pensie de boală, dar trebuie să îi trimitem la muncă pe cei care au intrat pe uşa din dos şi beneficiază de o pensie nemeritată de boală sau de invaliditate. Deci cei care sunt apţi de muncă trebuie să muncească până la vârsta de pensionare, pe cei care, din nefericire, în viaţă au o problemă trebuie ca statul să îi sprijine concret şi direct. Dar, ca peste tot în această ţară din nefericire, în ultimii 20 de ani, pe lângă lege şi-au făcut foarte mulţi alţii loc care nu merită şi nu trebuie să fie acolo. E adevărat că nu va fi o chestiune foarte populară să reanalizăm toate dosarele de pensie de invaliditate, dar o vom face, pentru ca banul să fie cheltuit corect în această ţară, inclusiv cu pensiile de boală, cu pensiile de invaliditate, după cum tot corect este ca fiecare pensionar să primească o pensie pe bază de contribuţie.

-   -   -   -   -   -

Reporter: Există anumite comentarii legate de egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi. Se pune problema că femeia mai are un serviciu acasă, având în vedere că este mamă, soţie, îngrijeşte bătrânii, părinţi, socri. Vi se pare corectă această egalizare, chiar dacă se face în timp şi vizează femeile care acum muncesc?
Emil Boc: Cum stau problemele aici şi vreau să le spun foarte clar: până în 2015, avem o lege în vigoare care spune că, în 2015, femeile vor ajunge la 60 ani vârsta de pensionare, iar bărbaţii la 65, deci nu se schimbă nimic. În acest interval de timp, aşa cum scrie la lege, exact aşa se întâmplă. Se are în vedere, ţinând cont de creşterea speranţei de viaţă, ca, în 2030, şi subliniez încă odată pentru toată lumea, în 2030 să se aibă în vedere o egalizare a vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi la 65 ani, dar repet în 2030, şi asta evident depinde de creşterea speranţei de viaţă. Deci nici astăzi, nici mâine, nici până în 2015, nu se pune problema egalizării vârstei de pensionare. Nici imediat după 2015' după 2020, ci în 2030 se pune o asemenea problemă, aşa cum este peste tot în Europa, unde tendinţa este aceasta: de egalizare a vârstelor de pensionare, iar pe de altă parte de creştere a vârstei de pensionare. Sunt ţări astăzi în Uniunea Europeană care vorbesc despre creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani. Noi nu punem în discuţie un asemenea element, ci doar, la nivelul anului 2030, după ce şi această ţară va avea parte de câţiva ani buni, chiar de 20 ani de prosperitate, să putem discuta de a ajunge la 65 de ani vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi. Deci nu trebuie să fie o teamă pentru cei care astăzi se pregătesc să iasă la pensie să creadă că peste un an, doi, 5 ani sau 10 se întâmplă ceva. Nu, în 2030, se va ajunge acolo.

Reporter: Dar asta vizează o forţă de muncă în prezent activă şi care cotizează la bugetul de asigurări sociale şi chiar din zona aceasta vin anumite critici care spun că durata de viaţă a scăzut în România şi noi o să cotizăm trei ani în plus la sistem şi o să mai trăiesc un an-doi după ce... Nu li se pare chiar echitabil....
Emil Boc: Eu vreau să fiu foarte franc şi direct cu dumneavoastră. Dacă nu contribui la sistemul de pensii, nu vom avea bani să plătim pensiile în continuare. Pensiile se bazează pe principiul contributivităţii. Contribui la pensie în timpul vieţii cât munceşti ca să ai o pensie după ce ajungi la vârsta de pensionare. Dacă nu sunt contribuabili, nu avem de unde să plătim pensiile dvs şi ale altora care sunt mai tineri şi care, când vor ajunge la vârsta pensionării, nu vor avea pensie. Vreau să ştiţi că deşi vârsta legală de pensionare este în jur de 63 ani la bărbaţi şi 58 ani la femei, vârsta medie reală în practic este de 54 de ani. Deşi legea spune că trebuie să fie 63 ani la bărbaţi şi 58 ani la femei, în practică, datorită pensionărilor anticipate şi a altor mecanisme, vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani. Imaginaţi-vă că dacă avem o asemenea medie de pensionare, nu vom avea bani pentru a putea asigura susţinerea în continuare a sistemului de pensii. În al doilea rând, aş vrea să punem semnul egalităţii între speranţa de viaţă, care este calculată având în vedere şi mortalitatea infantilă, şi decesele care apar pe parcursul vieţii, care este undeva 68-71 ani, cu câţi ani trăiesc efectiv femeile şi bărbaţii după ce ajung la vârsta pensionării. Astăzi, femeile trăiesc cu cel puţin 4 ani mai mult decât bărbaţii după ce ajung la vârsta de pensionare, deci trăiesc în medie 18-19 ani după ce se pensionează. Deci 54 ani plus 18 ani - femeile, respectiv 54 ani plus 16 ani - bărbaţii, după ce ajung la vârsta de pensionare, ori în toată această perioadă se primeşte pensie. Deci dacă nu ai bani la bugetul de pensii, nu ai cu ce să plăteşti o asemenea perioadă de timp pensia. Se are în vedere ca, până în 2030, să crească perioada de timp când omul trăieşte de la pensionare până la sfârşitul vieţii. Se va ajunge undeva la 19,2 ani la femei, dacă nu greşesc, şi undeva la 16,2 ani la bărbaţi, ca să trăiască după vârsta de pensionare.

Reporter: Asta ar însemna o speranţă de viaţă undeva peste 85 ani, 87 ani...
Emil Boc: Repet, depinde de vârsta reală de pensionare pe care o vor avea.

Reporter: Numai că astea sunt nişte cifre statistice, iar omul care lucrează astăzi o să mai lucrez 2-3 ani în plus /.../?
Emil Boc: Aş vrea să fiu corect cu dvs. În 2030 - trebuie să am datele la mine să vă spun exact cât este vârsta de viaţă după pensionare - oricum ea este în creştere în raport cu ceea ce este în momentul de faţă. Dar dacă nu se poate contribui o perioadă de timp mai lungă, nu vom mai avea bani pentru susţinerea bugetului de pensii.

-   -   -   -   -   -

Reporter: Vorbind de parlamentari, unul dintre subiectele predilecte ale dvs. a fost referendumul şi Parlamentul unicameral. Până acum s-a pus problema că sunt parlamentarii în vacanţă, trebuie să formăm comisii... Iată că Parlamentul s-a reunit şi nu s-a schimbat nimic.
Emil Boc: Observ o tergiversare deliberată din partea PSD şi PNL de a lua o susţinere precisă cu privire la ceea ce au votat românii la referendum. De aceea, cer public preşedintelui PSD şi preşedintelui PNL să menţioneze foarte clar dacă susţin modificările la Constituţie în sensul celor votate de români pentru reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300 şi trecerea la Parlament unicameral imediat, în acest an.
Cer o poziţie publică, clară şi transparentă urmată de decizii explicite la nivelul grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL de susţinere a comisiei de revizuire a Constituţiei, aşa cum PDL a făcut-o imediat ce s-a anunţat rezultatul referendumului. Din nefericire, pentru a putea trece o asemenea propunere avem nevoie de două treimi în plenul fiecărei camere a Parlamentului. Dacă PDL ar putea să o facă singur, ar face-o imediat, dar avem nevoie de sprijinul întregii clase politice şi de aceea cer explicit şi public o poziţie clară şi transparentă, nedemagogică, urmată de fapte concrete din parte liderilor celor două formaţiuni, PSD şi PNL.

Reporter: Bine, asta la nivel declarativ, dar practic ce ar trebui să facă în mod concret ?
Emil Boc: Practic ar trebui să accepte imediat constituirea comisiei constituţionale care să aibă ca nucleu central al revizuirii Constituţiei ceea ce au votat românii şi să organizăm anul acesta referendum astfel încât, încă de anul acesta, să ştim că în 2012 vom avea 300 de parlamentari şi Parlament unicameral. Cu cât se va amâna această decizie spre 2011, spre 2012, o asemenea decizie nu se va lua. Avem din experienţa politică a anilor anteriori: cu cât ne apropiem de anii electorali, cu atât mai puţine sunt şanse să se ia decizii importante de reformare a clasei politice. De aceea, cred că trebuie făcut anul acesta şi comisia constituţională, şi votul din Parlament, şi referendumul dacă dorim să ne respectăm votul faţă de români, pentru că altfel, în 2012, la alegeri, actuala clasă politică eu cred că va trebui să fie măturată de pe scenă dacă nu respectă votul dat de români.

Reporter: Aţi făcut referire la PNL, la faptul că nu respectă imediat ceea ce au votat românii la referendum, îmi aduc aminte şi de o declaraţie a liderului PNL Crin Antonescu, care spunea că desfiinţarea PDL trebuie să se facă pe cale politică şi democratică, nu administrativă. Cum explicaţi această declaraţie şi aş adăuga asta în contextul în care, la Buzău, domnul Cezar Preda a făcut o alianţă locală cu PNL şi dânsul a spus că această alianţă ar trebui să se facă şi în alte organizaţii locale ?
Emil Boc: Aş vrea să îi amintesc domnului Antonescu că a mai fost un lider politic, prin 2003, care şi-a propus să desfiinţeze PDL, este Adrian Năstase şi a ajuns el în istorie, nu PDL. PDL a ajuns la guvernare şi principal partid de guvernământ, care a dat preşedinte şi prim-ministru, iar PSD a ajuns într-o eternă opoziţie. Deci, îl rog pe domnul Antonescu să fie mai atent şi să înveţe din greşelile istoriei atunci când are asemenea ambiţii politice, în ghilimele. În privinţa politicii organizaţiilor teritoriale, pentru a putea rezolva problemele cu care oamenii se confruntă la nivelul judeţelor, organizaţiile noastre au posibilitatea să analizeze cea mai bună alianţă posibilă, astfel încât ceea ce au votat oamenii de acolo, pe plan local, să se realizeze.

Reporter: Dar credeţi că ar funcţiona din moment ce la nivel de vârf, dumneavoastră, ca lider al PDL, cu domnul Antonescu, lider al PNL, nu aveţi o punte de comunicare ?
Emil Boc: De ce să nu avem o punte de comunicare ? Am discutat şi vom discuta în continuare. Eu cred că puterea şi opoziţia trebuie să se respecte în orice ţară şi cu atât mai mult în România. Avem doi ani şi jumătate fără alegeri şi sunt deschis la orice colaborare instituţională specifică raportului între putere şi opoziţie, pentru a lua decizii în folosul românilor. Iar acolo, la nivel local, nu văd de ce nu am lăsa structurile respective, votate de cei din Buzău sau din alte parte, să îşi construiască majoritatea votată pe baza celor susţinute acolo în alegeri.

-   -   -   -   -   -

Reporter: Vorbind despre descentralizare, la Senat a fost adoptată tacit o iniţiativă a UDMR care prevede împărţirea României în 16 regiuni de dezvoltare, iar una dintre aceste regiuni este formată şi din Harghita, Covasna şi Mureş. Camera decizională este Camera Deputaţilor, iar această iniţiativă a UDMR nu poate să treacă fără votul parlamentarilor partidului dvs. Cum veţi aborda acest subiect ?
Emil Boc: Cu siguranţă în Camera Deputaţilor vom avea discuţii la nivelul coaliţiei, pentru a găsi cea mai bună formulă în vederea promovării unei legi care să vizeze regiunile de dezvoltare. Este cert că actuala formulă nu mai răspunde nevoilor României, cel puţin în ciclul exerciţiului bugetar din 2013 încolo, când accentul se va pune pe regiuni din perspectiva finanţării europene, dar nici această formulă nu cred că este una potrivită. De aceea vom avea discuţii atât la nivelul coaliţiei, cât şi la nivelul întregii clase politice, pentru a avea cea mai bună formulă, pornind de la o iniţiativă legislativă care cu siguranţă trebuie să fie modificată.

Reporter: Acum că aveţi experienţa guvernării cu PSD, aceasta cu UDMR, minorităţile şi parlamentarii independenţi asigură o colaborare mai bună în guvern până acum decât cum aţi avut cu PSD sau cum aţi vedea dvs., ca şef al celor două guverne, cele două momente?
Emil Boc: Pot să vă spun că în acest moment colaborarea cu UDMR este una consistentă, serioasă, bazată pe principii pe care le-am stabilit în actul de guvernare şi pe respectarea interesului public. Este mai bună decât guvernarea anterioară în acest moment cel puţin din perspectiva faptului că nu există tensiunea politică de anul trecut care plana asupra guvernului din perspectiva legilor pentru Parlamentul European şi a legilor pentru preşedinţia României. Această presiune politică nu mai există, ceea ce este benefic pentru buna funcţionare a guvernului, şi am încredere atât în partenerii de la UDMR, cât şi în partenerii de la grupul independenţilor, extrem de serioşi şi de obiectivi în susţinerea proiectelor importante pentru ţară, precum şi în colaborarea cu grupul minorităţilor naţionale din Parlamentul României. Spun asta în contextul în care am început cu dreptul această colaborare politică.

Reporter: Spuneţi că este o colaborare bună, dar sunt şi declaraţii care ar putea să inflameze această relaţie, mă gândesc că bazinul electoral important al PDL este Ardealul...
Emil Boc: S-a demonstrat asta prin votul de la alegeri. [...]