tag:blogger.com,1999:blog-319474422047848224.post2904849542743594040..comments2024-03-28T16:29:40.824+02:00Comments on Dez-ocuparea: Vocea Rusiei ne reaminteşte: armata României este doar de decor ("potemkiniadă")Riddickhttp://www.blogger.com/profile/15028342514780962436noreply@blogger.comBlogger3125tag:blogger.com,1999:blog-319474422047848224.post-34088460445846459172014-09-03T13:30:07.248+03:002014-09-03T13:30:07.248+03:00Alte zone neacoperite, în afară de aviaţie şi de a...Alte zone neacoperite, în afară de aviaţie şi de apărarea antiaeriană:<br /><br />- Nu s-a standardizat muniţia şi armamentul portabil de infanterie: sunt în dotare simultan trei calibre (7,62mmx39, 5,45mmx39 şi 5,56mmx45 NATO). Al doilea s-a introdus treptat începând din 1986, primul e mai bun la lupte urbane (penetrare mai bună prin obstacole), al doilea şi al treilea sunt mai controlabile la foc automat, au traiectoria mai razantă (mai bune peste 200 m) şi pot fi cărate în cantităţi mai mari per combatant (mai uşoare).<br /><br />- Nu s-a asigurat capabilitatea pentru long-range sniping (lunetişti cu puşti cu bătaie lungă - .50, .338 - la fiecare subunitate).<br /><br />- Nu există rezervă mobilizabilă suficientă (cei mai tineri rezervişti proveniţi din militari în termen au acum peste 30 de ani).<br /><br />- Nu există o forţă auxiliară civilă (gen Gărzile Patriotice sau Home Guard sau National Guard ) - regimul eurocomunist nu are încredere în cetăţeni şi le restrânge dreptul de a deţine arme de foc.<br /><br />- S-a renunţat la armamentul chimic (pe vremea lui Văcăroiu) şi la minele antipersonal (pe vremea lui Tăriceanu) - două mijloace importante. Arma chimică ţine loc de armă nucleară, dacă ai şi mijloace de lansare numeroase şi cu rază lungă.Riddickhttps://www.blogger.com/profile/15028342514780962436noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-319474422047848224.post-34322747861509150962014-09-03T13:11:23.334+03:002014-09-03T13:11:23.334+03:00http://ro.wikipedia.org/wiki/Potemkiniad%C4%83<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Potemkiniad%C4%83" rel="nofollow">http://ro.wikipedia.org/wiki/Potemkiniad%C4%83</a>Riddickhttps://www.blogger.com/profile/15028342514780962436noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-319474422047848224.post-27510384524610205762014-09-03T11:54:38.245+03:002014-09-03T11:54:38.245+03:00Potemkiniadă este un termen de origine rusă (Потём...<b>Potemkiniadă</b> este un termen de origine rusă (Потёмкинские деревни, <b>sat potemkinian</b>) prin care se face referire la o metodă de falsificare a realității prin înfrumusețare.<br /><br />Termenul provine de la numele lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigori_Potemkin" rel="nofollow">Grigori Potemkin</a>, general-feldmareșal rus, demnitar al statului și favorit al țarinei <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_a_II-a_a_Rusiei" rel="nofollow">Ecaterina a II-a a Rusiei</a>. Despre Potemkin se relatează faptul că, cu ocazia unei vizite în Rusia a împăratului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_al_II-lea" rel="nofollow">Iosif al II-lea</a> și a regelui Poloniei, la sfârșitul secolului XVIII, dorind să creeze o imagine excepțională investițiilor din teritoriile abia cucerite de la Ucraina, prințul Potemkin ar fi pus să fie construite niște uriașe decoruri de teatru, închipuind case, sate și orașe înfloritoare. Oaspeții, care au făcut o călătorie prin acele teritorii împreună cu țarina, s-au lăsat înșelați, iar Potemkin, prin acest gest, și-a consolidat poziția în fața țarinei.<br /><br />În realitate, „satele lui Potemkin” nu au existat niciodată, sau mai bine zis era vorba de sate adevărate, care fuseseră zugrăvite proaspăt pentru acea ocazie. Prințul de Ligne, martor ocular care a însoțit-o pe împărăteasă, denunță această legendă, a cărei sursă este un ziarist monden german, numit Gustav Adolf Wilhelm von Helbig, un amator de cancanuri, care se afla la curtea din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sankt_Petersburg" rel="nofollow">Sankt Petersburg</a>. Simțindu-se ofensat că nu fusese invitat și el în voiajul din Crimeea, s-a hotărât să-l ridiculizeze prin toate mijloacele și a publicat povestea satelor din carton într-o revistă din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Hamburg" rel="nofollow">Hamburg</a>, numită "Minerva", sub titlul <i>Potemkin în Taurida (1797-1800).</i>Riddickhttps://www.blogger.com/profile/15028342514780962436noreply@blogger.com