Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

22 decembrie 2014

Atena - încercare disperată a marionetelor Troicii



Ajunsă la putere printr-un artificiu legislativ (nefiind, deci, real-majoritară la vot), clica pepe-socialistă din Grecia se vede în imposibilitatea de a-şi impune candidatul prezidenţial. Sunt necesare la primele două tururi de scrutin 200 de voturi în parlamentul cu 300 de mandate, şi nu dispune decât de 160 (din care 50 de mandate - "primă electorală" acordată după alegeri partidului cu cele mai multe voturi). Dacă în urma celui de-al treilea tur de scrutin (aici, cu minim 180 de voturi, la 29 decembrie) tot nu se alege preşedintele - alegeri parlamentare anticipate în ianuarie 2015.

În Grecia nu există "consens", ca-n România. Acolo taberele sunt clar delimitate: puterea (clica pepe-socialistă: popularii Nea Dimokratia şi eurosocialiştii PASOK) şi opoziţia (neomogenă, totuşi: socialişti radicali-eurosceptici, naţionalişti, naţionalişti radicali, comunişti).

C’est la démocratie qu’on assassine à Athènes
2013 - arestarea abuzivă a unui lider al opoziţiei (Partidul "Zorii Aurii")
Premierul Antonis Samaras: "Putem găsi momentul adecvat pentru alegeri legislative, inclusiv sfârşitul lui 2015, dacă va fi ales un preşedinte al Republicii ["după", deci !] şi dacă discuţiile privind împrumuturile consimţite de FMI şi UE iau sfârşit. Este o datorie naţională, iar bunul simţ ne spune să încheiem negocierile cu creditorii ţării".
În locul opoziţiei n-aş crede un cuvânt din ce spune Samaras, şi aş aştepta împlinirea termenelor legale şi alegerile anticipate ca să mă descotorosesc de el. Ignorând şantajul cu "ruperea acordurilor cu Troika" (UE-BCE-FMI). Pe care le vrea denunţate şi Syriza (cel mai mare partid din opoziţie, şi aflat pe primul loc în sondaje). Clica Troicii apare ca perdantă; un eventual scenariu de salvare al ei ar fi extrem de compromiţător pentru opoziţie.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):