04 noiembrie 2013

PSD, tras de urechi pentru "proamericănism"



"Profesorul" Cristian Pîrvulescu, cel pus de USL şef la Forumul Constituţional 2013 (din nou, ca la cel din 2003), trage de urechi PSD pentru votul de la Parlamentul European, unde europarlamentarii PSD nu au votat pentru rezoluţiile care cereau suspendarea acordului SWIFT (UE-SUA). Între timp au apărut dezvăluiri din culisele votului antiamerican de săptămâna trecută, de la Parlamentul European. PSD recunoaşte că a votat contra rezoluţiilor "oarecum forţat" (era Mongoloidu' în vizită în State; altfel...), PnL îşi asumă nonşalant votul pentru rezoluţii, PDL mormăie ceva neconvingător (a votat pentru una dintre ele). Gândul: "A fost o decizie a delegaţiei. Am cumpănit foarte serios interesul României şi aceasta a fost decizia" - Minodora Cliveti (PSD - S&D).

BURSA:  
Paradisul acum !

   [...] Între timp, România pare interesată să îşi dovedească proamericănismul, şi, prin consecinţă antieuropenismul. Să fie această atitudine legată de aşteptarea Paradisului industrial? Exemplul îl reprezintă votul din 23 octombrie din Parlamentul european pentru suspendarea acordului SWIFT (de transmitere a datelor bancare europene SUA) ca urmare a supravegherii NSA. Doar Polonia a depăşit România la acest capitol (28 de voturi împotrivă contra 5 pentru în cazul Poloniei şi 14 voturi împotrivă contra 3 în cazul României). Doar că în cazul Poloniei majoritatea voturilor a fost în concordanţă cu linia grupului european din care face parte partidul (PPE a votat împotrivă pe când SD, ALDE şi Verzi pentru) pe câtă vreme în cazul României votul a fost împotriva acestei linii. În cazul grupului socialiştilor şi democraţilor europeni au fost doar 8 voturi împotriva liniei grupului politic, din care 5 din România şi 3 din Malta. Doar că cele 3 voturi din Malta au fost abţineri, pe când 4 din cele 5 voturi româneşti au fost împotrivă. Din cei 11 membrii români ai grupului SD doar unul a votat pentru, 4 au votat împotrivă, unul s-a abţinut, unul absentat şi alţi patru nu au votat. Spre comparaţie, din cei 4 maltezi, 3 s-au abţinut şi unul nu a votat. În ceea ce-i priveşte pe socialiştii polonezi, niciunul din cei 7 nu a votat împotrivă sau s-a abţinut (5 voturi pentru şi 2 voturi neexprimate).
   Să fie aceasta strategia românească pentru o mai bună concertare europeană? E oare o nouă iniţiativă care să faciliteze intrarea României în spaţiul Schengen? O privire rapidă asupra votului parlamentarilor din cele mai influente state din UE asupra suspendării acordului SWIFT cu SUA este elocventă: Germania (47 pentru şi 28 împotrivă), Olanda (10 pentru şi 6 împotrivă), Franţa (30 pentru şi 20 împotrivă), chiar şi Marea Britanie (28 pentru şi 16 împotrivă), ca să nu vorbim de Austria (11 pentru, 6 împotrivă) sau Belgia (13 pentru 4 împotrivă). Expresia politică a valorilor împărtăşite, votul în Parlamentul european în chestiuni sensibile, nu este de natură să întărească imaginea unei Românii europene, ci mai degrabă a unei Românii în acord cu ascultările NSA. Aşa că e foarte posibil ca Paradisul pe care politicienii ni-l pregătesc să nu fie doar populat cu supermarketuri pline de produse şi clienţi "fericiţi" ci şi cu o strictă supraveghere a "populaţiei".

Un comentariu :

Riddick spunea...

"Suveranitatea nu dispare, dar se deteritorializează"; "Actuala fază a globalizării va conduce spre o reorganizare a suveranităţii pe alte baze decît naţiunea"; "Dimensiunea teritorială a suveranităţii s-a dezvoltat odată cu statul-naţiune (ce nu trebuie confundat cu statul-naţional în care s-au împotmolit politicienii români), iar astăzi asistăm la sfîrşitul acestei epoci"; "Straturi de suveranitate pe care existenţa statului-naţiune le estompase în ultimele două-trei sute de ani"; "Incapacitatea statelor-naţiune de a mai gestiona eficient fluxurile locale şi internaţionale a dus la emergenţa unor instituţii şi organizaţii cu vocaţie supranaţională care îşi asumă tot mai multă suveranitate"; "Incapacitatea statului-naţiune de a răspunde nevoilor elementare ale populaţiei (locuri de muncă, asistenţă socială etc.) este evidentă pentru orice observator onest" - doar câteva dintre tezele activistului de şcoală Soros Cristian Pîrvulescu ("Rătăciţi în trecut" - Observator cultural).

http://riddickro.blogspot.ro/2013/08/incapacitatea-statului-natiune-poate.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):