Popoarele de servitori

N-au arme și n-au luptători

(Horia Stoicanu, "Bitter")

© my angry rants

25 noiembrie 2013

Cenzura chineză sub microscop



The Epoch Times:

Cadrele însărcinate cu controlarea mass mediei în China – şi mai important, în ultimii câţiva ani cu influenţarea mass mediei din afara Chinei – au o treabă crucială de realizat, cerută de logica internă a conducerii Partidului Comunist Chinez (PCC): pe de o parte, trebuie să arate că Partidul este liderul de drept şi înfloritor al Chinei; pe de altă parte, trebuie să se descurce cu cei care spun altceva.

Aşa cum Sarah Cook, cercetătoare pentru Freedom House, afirmă în raportul ei recent: “Pentru ca lozincile Partidului să fie convingătoare pentru publicul din interiorul şi exteriorul Chinei, raportarea de informaţii – în special raportarea investigativă – despre părţile întunecate ale PCC în interiorul Chinei şi despre activităţile chineze în străinătate trebuie să fie suprimată”.

Conform informaţiilor publicate la 22 octombrie în două noi rapoarte, propaganda comunistă chineză şi ofiţerii însărcinaţi cu cenzura în China au dezvoltat în ultimii câţiva ani un set bogat şi nuanţat de practici şi tactici pentru a-şi atinge scopurile.
Jurnaliştii sunt plătiţi dublu faţă de cât ar câştiga în alte locuri. “Ceea ce fac ei este o planificare pe termen lung”, a spus Nelson. “Nu este vorba despre "Cum putem să transmitem un mesaj către X milioane de oameni?" ci este vorba despre "Cum putem pune mâna pe întreaga ţară?"
Anne Nelson, o altă cercetătoare, a publicat în aceeaşi zi un raport asupra expansiunii pe plan internaţional a Televiziunii Centrale Chineze, CCTV, care este purtătorul de cuvânt al PCC în sectorul radiodifuziunii. Ambele rapoarte au fost susţinute de Naţional Endowment for Democracy, o agenţie finanţată de SUA şi care promovează democraţia în întreaga lume.

Articole pe aceeaşi temă
Acţiunea directă

Raportul lui Cook analizează metodic fiecare strat al aparatului de cenzură al PCC, pentru a vedea cum funcţionează, pe cine vizează şi ce efecte are: există “acţiunea directă” din partea personalului securităţii, a diplomaţilor şi oficialilor chinezi, care pur si simplu obstrucţionează reporterii şi pedepsesc entităţile media nesupuse; există stimulente şi pedepse economice; există presiunea indirectă diplomatică, politică şi economică, transmisă prin agenţii de publicitate sau guverne; şi apoi există spionajul cibernetic sau chiar atacurile fizice.

A existat, de exemplu, situaţia în care redactorul şef al Bloomberg a fost abordat de un diplomat chinez de rang înalt care a încercat să îl convingă să îngroape un articol despre situaţia financiara a familiei lui Xi Jinping, în perioada în care acesta urma să fie ales secretar general al PCC. Povestea a fost publicată dar website-ul englez al Bloomberg a fost blocat la scurt timp după aceea în China.

Acest lucru a avut un efect nesemnificativ asupra situaţiei economice a Bloomberg deoarece publicul său vorbitor de limbă engleză este limitat în China. New York Times, totuşi, a fost lovit oarecum mai puternic. După ce a publicat o investigaţie despre modul în care şi-a câştigat vasta avere familia fostului premier chinez Wen Jiabao, autorităţile chineze au blocat website-ul său în limba chineză care tocmai se deschisese. Acţiunile au scăzut cu 20% peste noapte, spune raportul lui Cook. Represaliile de acest tip sunt un avertisment pentru cei care ar contraveni preferinţelor editoriale ale partidului.

Jurnaliştii stabiliţi în China pot constata că cenzura s-a înăsprit. Astfel, în luna februarie a acestui an, agresori despre care se crede că au fost angajaţi de conducerea locală a unui sat din apropierea Beijing-ului, au interceptat maşina unei echipe de filmare germană şi au spart parbrizul maşinii cu bâte de baseball.

Fostul inginer şef al Epoch Times a fost abordat într-o manieră mai “stimulatoare” în anul 2006: un grup de bărbaţi au pătruns cu forţa în locuinţa lui din Atlanta, l-au legat şi l-au lovit în cap cu mânerul unei arme. Nu există nicio dovadă directă că bărbaţii erau asociaţi cu PCC, dar dl Yuan e convins că aceasta este realitatea. “Două dulapuri cu dosare au fost răscolite. Au fost furate două laptopuri dar alte lucruri mai scumpe, precum camere foto, nu au fost luate.”

Influenţa subtilă

Formele mai subtile de influenţă sunt aproape omniprezente. Eutelsat, o companie de satelit franceză, a fost unul dintre “exemplele mai tulburătoare” de influenţă inoportună, a spus Cook la un forum al National Endowment for Democracy desfăşurat în 22 octombrie 2013 în Washington, D.C.

La presiunea oficialilor chinezi, Eutelsat a încetat să mai transmită semnalul postului de televiziune New Tang Dynasty (NTD). NTD nu este pe placul Beijing-ului deoarece raportează în mod sistematic despre abuzurile împotriva drepturilor omului ce au loc în China şi despre alte probleme politice sensibile. Eutelsat a obţinut ulterior două acorduri profitabile cu entităţi ale statului chinez.

În mod similar, NASDAQ (o bursă electronică din Statele Unite ale Americii, la care sunt listate aproximativ 3.200 de companii) a dat afară un jurnalist NTD din studioul său MarketSite din Manhattan ca urmare a presiunii politice a Beijing-ului, conform unor surse diplomatice americane evidenţiate în raportul lui Cook.

“Sino-colonialismul”

În timp ce este important pentru Beijing să fie capabil să influenţeze opinia publică din ţările vestice, Africa a devenit de asemenea o destinaţie cheie pentru propaganda locală, conform lui Anne Nelson, autoarea raportului asupra Televiziunii Centrale Chineze, CCTV. În Africa, autorităţile chineze practică ceea ce Nelson a numit drept “sino-colonialism”.

Acest aşa zis colonialism este diferit de simpla propagandă şi este integrat cu alte forme de colaborare între regimul chinez şi ţările africane: chinezii cumpără resurse, construiesc infrastructura portuară pentru a transporta resursele şi aduc echipamente de comunicare chinezeşti pe care le folosesc pentru a înfiinţa companii media, pe care le vor umple cu jurnalişti profesionişti africani – aceste companii fiind folosite pentru a transmite publicului local povestea oficială a regimului despre China comunistă.

Jurnaliştii sunt plătiţi dublu faţă de cât ar câştiga în alte locuri. “Ceea ce fac ei este o planificare pe termen lung”, a spus Nelson. “Nu este vorba despre "Cum putem să transmitem un mesaj către X milioane de oameni?" ci este vorba despre "Cum putem pune mâna pe întreaga ţară?"

Articolul în engleză: Chinese Censorship Under the Microscope

5 comentarii :

Riddick spunea...


The New American:

Bloomberg Kills Article Exposing Chinese Regime, Suspends Reporter

The explosive story that Bloomberg refused to run reportedly detailed the myriad hidden links between one of China’s wealthiest crony capitalists and the families of ruthless Communist Party autocrats, who rule the nation with terror and an iron fist. Less than a week after killing Forsythe’s investigative article, Bloomberg bosses also declared another major China story to be off-limits. The second blocked piece, the New York Times reported in a front-page story citing four unnamed Bloomberg employees, focused on the children of senior Communist Chinese tyrants employed by foreign banks.

While most of the public exposure surrounding the Bloomberg scandal has been based on anonymous sources so far, a clearer picture of what happened behind the scenes is slowly starting to emerge. According to media reports, Editor-in-chief Matthew Winkler announced the decision late last month on a conference call, comparing it to self-censorship by news agencies inside National Socialist (Nazi) Germany decades ago. “He said, ‘If we run the story, we’ll be kicked out of China,’ ” one of the Bloomberg employees with knowledge of the scandal was quoted as saying by the Times.

The brutal Communist Party-run regime in Beijing has already retaliated against foreign media organizations in the past, including Bloomberg News, in response to coverage that offended or exposed the autocrats. Of course, Chinese “journalists,” who often double as spies for the autocracy in addition to their regular role as propagandists, are already strictly controlled, too. As reported recently by William F. Jasper for The New American, China’s so-called “journalists” were recently ordered to take new propaganda training as the regime seeks to clamp down even harder on access to information.

http://www.thenewamerican.com/world-news/asia/item/17007-bloomberg-kills-article-exposing-chinese-regime-suspends-reporter

Radu spunea...

Eu ma mir sincer cum unii, datori vinduti, care traiesc pe banii Lumii, proveniti inclusiv, si mai ales, din China, mai au tupeul sa initieze actiuni demne de razboiul rece.
Astia au pierdut contactul cu realitatea si nici nu vor avea ''taria'' rusilor de a lasa monstrul sa cada ''incet'', fara a genera cataclisme.
Oare ce vor face cind nu-si vor mai permite sa cumpere combustibil pentru gigantica masina de razboi pe care o au(parca au mai fost unii ce au avut o astfel de masina de razboi si au sfirsit rusinos)?!
Vor intensifica utilizarea armei biologice si a celorlalte arme neconventionele ?!!!
Sper ca vor fi tot mai putini cei care se fac mesagerul zicerilor despre China, slobozite de niste unii.....
Cind China ii va cumpara la kilogram, PCC va conduce si la ei; poate de asta studiaza PCC-ul, ca sa stie cum e mersul si cum sa se pozitioneze mai bine cind vor completa adeziunea !!!
Ce alienare !!!!

Riddick spunea...

Îndatorarea aia o fac marxiştii încă la guvernare prin Vest, că doar n-o fi China casă de binefacere.

America are acum gaz ieftin (de şist), la o fracţiune din valoarea din anii trecuţi, şi se gândeşte să şi exporte. Petrolul din zăcăminte şi-l ţine pentru "vremuri nasoale", preferă să cumpere de la alţii, în general - aliaţi.

N-are China atâţia bani de cumpărături.

Anonim spunea...

Implozia !!!! Asta urmeaza !!!
SA DEA DOMNUL SA FIE CIT MAI CURIND !!!
Asa e in legea firii ! Nu degeaba omul negru a venit de niciunde , de doua ori !!!
Incepe sa fie clara misia lui !!
Marxisti !!!!Eu as zice trotkisti ! Ar fi mai de prin partea locului....

Riddick spunea...

Globalişti, mai degrabă.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Béla Markó, 2009: "România trebuie regionalizată, fostele regiuni trebuie restructurate şi să li se dea competenţe teritoriale. Nu este suficient să acordăm competenţe mai largi autorităţilor locale, trebuie făcută o nouă regionalizare în care Ardealul să fie o entitate distinctă, la fel şi celelalte regiuni istorice: Moldova, Muntenia, Dobrogea. Este posibil un al treilea pas, dacă vom ajunge la descentralizare şi regionalizare, împreună cu formarea autonomiilor. Un alt subiect de dezbatere este şi federalizarea, care pentru unii este ca un postav roşu, dar trebuie să vorbim despre asta şi vedeţi că eu vorbesc cu mare precauţie".

Béla Markó, 2015: "În urma refugiaților mă tem că se va întări nu Europa Unită, ci se vor întări statele naționale, pe care de-acum câțiva ani am sperat să le demolăm".

Postări populare (nu P.P.E. !):