Dacă înainte de intrarea în UE ni se flutura iluzia prosperităţii ce va să vină, acum (la "reformarea UE") suntem abordaţi cu iluzia imperială, cum că România "va fi parte" la luarea deciziilor, de va face parte din nucleul dur. Io o să cred cioaca asta când oi vedea salariul mediu RO la cel puţin 50% din media UE. Şi nu peste un cincinal!

© my angry rants

30 septembrie 2013

Bucharest Forum - un fals Davos al regiunii şi autoamăgirile României şi UE



The Epoch Times:

Evenimentul îşi propune să fie un fel de Davos regional. În prima zi s-a tot vorbit despre cooperare economică, energetică, de infrastructură şi transport între România, pe de o parte, şi SUA, ţările Uniunii Europene şi statele din regiunea Mării Caspice, Adriatice şi Mării Negre, dar au fost ignorate conflictele îngheţate, interesele divergente ale puterilor precum China sau Rusia în Asia Centrală care blochează orice integrare economică şi politică cu state din UE.

S-a vorbit mult despre deziderate şi factorul economic, neglijându-se obstacolele politice întâmpinate de Noul Drum al Mătăsii. O remarca şi jurnalistul Tim Judah de la The Economist în prima zi de Forum.

Reprezentanţii UE, ca şi cei ai României continuă să se autoamăgească referitor la influenţa pe care o au în acest spaţiu. Premierul Ponta a încercat să minimalizeze eşecul Nabucco, susţinând că ”un proiect care nu se mai pune în practică deschide locul altor trei proiecte”. Cu acest argument fals se consolează şi celelalte ţări care au susţinut proiectul declarat de UE ca prioritar în cadrul Coridorului Sudic. În realitate, eşecul Nabucco şi alegerea de către azeri a Trans Adriatic Pipeline este o victorie a ruşilor, care de multă vreme au urmărit să îngroape Nabucco, şi un eşec în demersul european de construire a unei alternative la gazul rusesc.

Iar declaraţia ministrului Energiei Constantin Nită că proiectul AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector), de construirea de terminale pentru gaz natural lichefiat (GNL), nu este îngropat, doar că a întâmpinat dificultăţi neînţelese, nu este nici ea de natură să inspire optimism. Diversificarea energetică şi slăbirea dependenţei de gazul rusesc nu au reuşit pentru că UE nu are în continuare o politică energetică comună şi unitară, ci doar state care se descurcă individual, vezi Germania care tratează chestiunea direct bilateral cu Rusia. Bătălia pentru independenţă energetică despre care vorbeşte Ponta a fost pierdută deja de UE, care depinde de furnizori precum Azerbaidjan sau Kazahstan, ţări ce joacă abil cu ambele părţi, şi cu UE şi cu Rusia, urmărindu-şi interesele. 
Premierul Ponta a încercat să minimalizeze eşecul Nabucco, susţinând că ”un proiect care nu se mai pune în practică deschide locul altor trei proiecte”. Cu acest argument fals se consolează şi celelalte ţări care au susţinut proiectul declarat de UE ca prioritar în cadrul Coridorului Sudic.
Premierul a reluat din nou refrenul cu resursele de gaz descoperite la Marea Neagră, pe care guvernul Tăriceanu le concesionase deja unor firme străine, şi cu gazele de şist, la a căror exploatare se opune o mare parte a populaţiei, ca să mascheze eşecul Nabucco. ”Eu cred că o naţiune puternică - vreau să cred că România e o naţiune puternică - în eşecul unui proiect vede de fapt oportunitatea dezvoltării altora. Resursele pe care România şi celelalte ţări le-au descoperit şi încearcă să le exploateze în zona Mării Negre reprezintă o alternativă la un proiect în care mulţi ani am crezut”, a declarat Ponta.

Articole pe aceeaşi temă
Noile provocări de securitate: perspective NATO şi SCO despre Afganistan şi Asia Centrală
Iranul, interesat de piaţa energetică din Republica Moldova şi Ucraina
Traian Băsescu: S-a luptat pentru Nabucco până în ultima clipă. Nu vor fi probleme cu aprovizionarea cu gaze de la ruşi.
Victor Ponta: Eşecul Nabucco era de aşteptat. La nivel politic ştiam demult
Proiectul Nabucco a eşuat. România pierde miliarde de euro
”Din momentul în care SUA au beneficiat practic de o revoluţie energetică prin descoperirea gazelor de şist, a petrolului de şist, prin reducerea dependenţei de importuri, Europa şi regiunea Mării Negre trebuie să se adapteze şi să se schimbe în acelaşi timp, înţelegând că bătălia pentru siguranţa energetică, pentru o energie sustenabilă, pentru energie la preţuri competitive este într-adevăr o bătălie esenţială, care ţine însă cont în fiecare zi de noile evoluţii pe piaţa mondială”, a mai spus premierul.

La rândul său, secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a subliniat că noul ”drum al mătăsii”, ancorând regiunile Mărilor Adriatică, Neagră şi Caspică, constituie principala oportunitate strategică la interfaţa între spaţiul Euro-Atlantic şi cel Eurasiatic, oferind importante oportunităţi politice şi economice.

În opinia sa, România este interesată de transformarea regiunii extinse a Mării Negre într-o zonă de stabilitate, prosperitate şi securitate. Din nou deziderate, în contextul în care există multă instabilitate şi conflicte în regiune.

Bogdan Aurescu a prezentat şi iniţiativa românească de a crea un coridor de transport mărfuri Marea Caspică – Marea Neagră împreună cu Georgia, Azerbaidjan şi Turkmenistan pentru a valorifica poziţia României de „poartă de intrare” pe piaţa europeană a mărfurilor din Asia Centrală, inclusiv prin portul Constanţa şi a joncţiunii cu fluviul Dunărea.

Secretarul de stat a evocat, de asemenea, faptul că regiunea Mării Negre şi Caucazul de Sud trebuie să rămână o arie de interes major pentru parteneriatele NATO. Cunoscutul expert de la Stratfor, Robert Kaplan, afirma însă într-un articol publicat recent de Forbes că ”orientarea obsesivă a secretarului de stat american John Kerry către Orientul Mijlociu are consecinţe nedorite pentru că încurajează asertivitatea ruşilor în Europa Centrală şi de Est. Mesajul administraţiei Obama către ţări ca Polonia, România sau Ucraina este unul de neglijare, combinată cu slăbiciune”.

Şi Aurescu a recunoscut că ”există tendinţe de recreare a unor sfere de influenţă în regiune şi un gradul sporit de impredictibilitate al mediului internaţional de securitate”. ”Regiunea poate fi un leagăn al dinamismului economic în Europa, dacă securitatea este asigurată şi democraţia învinge”, a arătat secretarul de stat. Tocmai aici este problema. State precum Kazahstanul sunt economii emergente, dar în niciun caz democraţii. Parteneriatul lor cu Europa nu poate să fie decât limitat.

"Jocurile de sumă nulă trebuie să rămână jocuri ale trecutului", iar "România va continua să sprijine politica de lărgire a UE şi NATO. Este în interesul naţional al României să fie mai mult decât o frontieră a Vestului. România trebuie să fie un pod pentru extinderea beneficiilor stabilităţii şi valorilor euro-atlantice dincolo de frontierele sale”, a concluzionat Aurescu. Foarte frumos, dar jocul de sumă nulă continuă în regiune. Iar România, cu politicieni ca Ponta, care se amăgesc şi ne amăgesc cu alte trei proiecte în locul Nabucco, nu poate să joace niciun rol în regiune, cel mult să fie ridicolă.

Doi tineri cercetători au pus singurele întrebări importante în prima zi a Forumului…ambasadorului Kazahstanului în România, una dintre ţările care devine tot mai puternică în regiune datorită resurselor sale de petrol. L-au întrebat ce a câştigat Kazahstanul din aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus, dacă construirea Noului Drum al Mătăsii alături de UE nu este incompatibil cu integrarea în Uniunea Eurasiatică în 2015 şi cât de departe va merge Kazahstanul în această integrare? Ambasadorul a răspuns evaziv şi sec că Uniunea Eurasiatică a fost ideea preşedintelui kazah Nazarbaiev, nu a preşedintelui rus Vladimir Putin şi că Kazahstanul se poate retrage oricând şi că nu e vorba de nicio integrare politică, doar business şi economie. Acestea sunt întrebările esenţiale legate de interesele divergente ale actorilor din regiune. Restul este bla-bla de bune intenţii şi atât.

Din ziua a doua a Forumului, merită amintit discursul fostului ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, care nu şi-a pierdut interesul pentru România şi dă câteva sfaturi guvernanţilor. "Când am venit aici, în august 2009, România tocmai avusese cea mai mare creştere economică din Europa, în jur de 7%, pentru ca apoi să înregistreze o recesiune la fel de mare. Această recesiune a dus şi la dispariţia multor investiţii, astfel că situaţia a fost dramatică. (...) În pofida acestor lucruri, sunt în continuare optimist în ceea ce priveşte România, dar şi frustat, aşa cum m-am simţit şi în perioada în care am fost ambasador al SUA la Bucureşti. Uneori am avut senzaţia că România este cel mai mare duşman al ei, atunci când vine vorba de mentalitate şi de capacitatea de a atrage investitori străini. E o problemă despre care voi continuă să vorbesc”, a declarat Mark Gitenstein.

Fostul ambasador s-a declarat nemulţumit de faptul că România nu ia măsuri pentru modernizarea infrastructurii energetice, în pofida potenţialului existent: ”România este binecuvântată cu cele mai bune resurse energetice din regiune şi totuşi toţi experţii spun că România are nevoie de 10 miliarde de dolari investiţii pentru a putea moderniza şi dezvolta aceste active energetice”.

Pe de altă parte, Gitenstein consideră că România suferă de suprareglementare, ceea ce este greu de înţeles pentru investitorii străini. El a mai arătat că investiţiile străine directe au scăzut dramatic şi România suferă în continuare la capitolul competitivitate.

În opinia sa, România trebuie să reformeze trei piloni. ”În primul rând, privatizarea întreprinderilor de stat trebuie făcută într-un ritm mai rapid şi după modelul polonez. În Polonia au fost privatizate multe companii de stat, fără ca statul să piardă controlul acestor active. Acest lucru este posibil şi aici în România”, a spus Gitenstein. Cel de-al doilea pilon este reprezentat de o ”foarte bună guvernanţă corporatistă”. ”Guvernul a adoptat o lege în acest sens foarte bună, foarte modernă, care însă nu se aplică. Un element esenţial în această lege este cel al managerilor privaţi la conducerea acestor companii de stat, astfel încât ele sa să devină independente de zona politică”, a mai spus fostul ambasador. Cel de-al treilea pilon vizează dezvoltarea pieţelor de capital.

În finalul intervenţiei sale, Mark Gitenstein a mai sfătuit autorităţile române să-şi repatrieze tinerii talentaţi.

Un comentariu :

Riddick spunea...


http://www.bucharestforum.ro/


Bucharest Forum 2013: Resursele internaţionale nu vor putea ameliora calitatea forţei de muncă şi economisirea în România. Trebuie să ne bazăm pe resurse interne

http://www.zf.ro/eveniment/bucharest-forum-2013-resursele-internationale-nu-vor-putea-ameliora-calitatea-fortei-de-munca-si-economisirea-in-romania-trebuie-sa-ne-bazam-pe-resurse-interne-11419869


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Corina Creţu, 2013: "În această perioadă de instabilitate economică pronunţată şi în faţa provocărilor demografice, care determină diminuarea populaţiei active şi creşterea ponderii beneficiarilor de pensii, migraţia forţei de muncă este parte a soluţiei pe care suntem datori să o susţinem la nivel mondial. Migraţia legală şi controlată poate aduce beneficii, deopotrivă, pentru ţara de origine şi pentru cea de destinaţie, de la reducerea sărăciei şi decalajelor la creşterea productivităţii."

Postări populare (nu P.P.E. !):