21 august 2013

USL face jocul OMV



Transgaz (firmă românească de stat) are doar o participaţie minoritară (de 17,48%) în defunctul proiect Nabucco, dar a anunţat că va suporta cot la cot cu OMV (câte 50% !) suma necesară pentru ca "proiectul" să nu intre în insolvenţă. Porcăria este botezată "împrumut purtător de dobândă, garantat cu active viabile ale NIC" (Nabucco Gas Pipeline International, firmă înregistrată în Austria). De ce nu s-a băgat nicio bancă la împrumut ? Răspunsul este evident.

Nu suma în sine ar fi problema (ceva-ceva tot aveam de plătit), ci repartizarea daunelor neconformă cu participaţiile. Şi atitudinea guvernului României, care admite frauda (plătim aproape de trei ori faţă de cât avem participaţia: dacă ceilalţi actionari nu mai vor "resuscitarea cadavrului", de ce vrea asta România ?!). În Nabucco sunt şase acţionari: OMV (Austria), FGSZ (Ungaria, subsidiară MOL), Transgaz (România), BEH (Bulgaria) și BOTAȘ (Turcia), plus GDF Suez (Franţa), care anunţase intenţia de cumpărare de acţiuni în luna mai. OMV a preluat participaţia RWE (Germania), care se retrăsese din proiect (probabil avea "anumite informaţii"; sau... "dispoziţii" ?).

Contribuţia Transgaz la majorarea capitalului social al NIC (alţi bani...) depăşeşte - uşor - participaţia deţinută (1,34 milioane de euro din 7,5 - adică 17,866% în loc de 17,48%).

Cui îi mai sunt necesare infrastructura şi planurile proiectului Nabucco ? Nu cred că României, fiindcă (aşa cum am scris aici) sub paravanul Nabucco se planificase scoaterea la export de gaze din producţia internă.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Emil Constantinescu, 2013: "În plan social, condiţia postmodernă aduce, după Gustave Le Bon, dizolvarea statului-naţiune în locul căruia apar „mulţimile psihologice” axate pe o singură problemă. Condiţia postmodernă la începutul secolului XXI este caracterizată de lipsa unităţii, identificarea diferenţelor şi proclamarea lor prin autonomie şi independenţă care au exacerbat dorinţa de putere. Pentru a ne regăsi propriul loc în lumea modernă este necesar să fie găsite noi legături sociale durabile. Ele vor putea fi descoperite prin căutarea punţilor dintre diferitele fiinţe ce compun o colectivitate. Postmodernismul a dus la progrese incontestabile în promovarea drepturilor minorităţilor rasiale, naţionale, etnice, sexuale. Am învăţat să respectăm diferenţa. Criza identitară cheamă la nevoia de unitate a fiinţei şi a lumii."

Postări populare (nu P.P.E. !):