Pe măsură ce se apropie "inaugurarea" lui Trump, şobolănimea propagandei RO este tot mai plouată şi îşi ascunde tot mai greu ostilitatea faţă de el. Asta arată ceva foarte important: "centrul lor de comandă" nu este în zona guvernamentală SUA (acum, acolo "se întâmplă ceva").

21 august 2013

USL face jocul OMV



Transgaz (firmă românească de stat) are doar o participaţie minoritară (de 17,48%) în defunctul proiect Nabucco, dar a anunţat că va suporta cot la cot cu OMV (câte 50% !) suma necesară pentru ca "proiectul" să nu intre în insolvenţă. Porcăria este botezată "împrumut purtător de dobândă, garantat cu active viabile ale NIC" (Nabucco Gas Pipeline International, firmă înregistrată în Austria). De ce nu s-a băgat nicio bancă la împrumut ? Răspunsul este evident.

Nu suma în sine ar fi problema (ceva-ceva tot aveam de plătit), ci repartizarea daunelor neconformă cu participaţiile. Şi atitudinea guvernului României, care admite frauda (plătim aproape de trei ori faţă de cât avem participaţia: dacă ceilalţi actionari nu mai vor "resuscitarea cadavrului", de ce vrea asta România ?!). În Nabucco sunt şase acţionari: OMV (Austria), FGSZ (Ungaria, subsidiară MOL), Transgaz (România), BEH (Bulgaria) și BOTAȘ (Turcia), plus GDF Suez (Franţa), care anunţase intenţia de cumpărare de acţiuni în luna mai. OMV a preluat participaţia RWE (Germania), care se retrăsese din proiect (probabil avea "anumite informaţii"; sau... "dispoziţii" ?).

Contribuţia Transgaz la majorarea capitalului social al NIC (alţi bani...) depăşeşte - uşor - participaţia deţinută (1,34 milioane de euro din 7,5 - adică 17,866% în loc de 17,48%).

Cui îi mai sunt necesare infrastructura şi planurile proiectului Nabucco ? Nu cred că României, fiindcă (aşa cum am scris aici) sub paravanul Nabucco se planificase scoaterea la export de gaze din producţia internă.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Teodor Baconschi, 2011: "România nu a ajuns târziu și din întâmplare în construcția Europei unite, ci a participat încă de la început, prin voci precum Gafencu și Ciorănescu, la gândirea acestui proiect.Totodată, îmi permit să evoc în acest ilustru sediu ideea federalismului european, concept creștin-democrat căzut în desuetudine. Consider că a reînvia astăzi ideea Statelor Unite ale Europei nu este lipsit de importanță, ba chiar de o anumită urgență. Asistăm cu toții nu doar la o criză de creștere sau la o reticenţă a lărgirii Uniunii (enlargement fatigue), ci la o adevărată criză a spiritului european. Criza actuală nu e pur economică sau financiară, ci e o criză a valorilor fondatoare, a viziunii și a identității europene. Mai mult ca oricând, trebuie să evităm riscul revenirii, pe fondul crizei, a discursurilor naționaliste, xenofobe, rasiste. Tentația închiderii în sine e mare. O Europă care se îndoiește de beneficiile euro sau ale spațiului Schengen este deja o Europă în devoluție. Tocmai fiindcă știm că alternativa la partidele populare riscă să fie partidele populiste, dorim să creăm în România o Mișcare Populară cu vocație majoritară, asemănătoare cu UMP în Franța sau PDL în Italia. Europa are nevoie să mențină în guvernele naționale partide populare capabile să răspundă întreitului imperativ al momentului: să reformeze în spiritul responsabilității, să se opună populismului crescând al stângii și al extremei drepte, și să continue construcția europeană. În fine, criza Europei nu are ca soluţie resurgența discursului naționalist și redescoperirea frontierelor, ci determinarea creștin-democraților, a tuturor guvernelor și partidelor afiliate PPE, de a continua până la capăt proiectul Statelor Unite ale Europei, oricât de extrem ar părea acest lucru."


Postări populare (nu P.P.E. !):