23 august 2013

Heringii şi imoralitatea financiară - Islanda întoarce spatele Europei Unite



The Epoch Times: 

Islanda a anunţat joi că se pregăteşte să renunţe definitiv la procesul de aderare la Uniunea Europeană, în condiţiile în care blocul celor 28 de ţări membre UE se pregăteşte să-i impună sancţiuni comerciale, în urma diferendului internaţional privind pescuitul, a anunţat joi Ministerul de Externe Islandez.

Anunţul autorităţilor islandeze este consistent cu politica eurosceptică a Reykjavik-ului, după alegerile din 2013. În luna ianuarie a acestui an, negocierile pentru aderarea au fost suspendate, prioritară pentru Islanda fiind desfăşurarea campaniei electorale pentru alegerile legislative.

Imoralitatea financiară a Europei

Islandezii au mari resentimente faţă de structurile financiare internaţionale, pe care le acuză că au cerut sacrificarea economiei în numele salvării unor bănci private şi ale creditorilor britanici şi olandezi. Apoi sunt conştienţi că relansarea economică a Islandei a fost obţinută pe cont propriu, fără nici un sprijin din partea Uniunii Europene.

Această percepţie publică a unei Europe lobby-iste a dus la victoria în alegeri a partidelor eurosceptice în cadrul recentelor alegeri parlamentare.

Imediat după numirea sa ca prim ministru, Sigmundur David Gunnlaugsson declara că "guvernul intenţionează să oprească negocierile între Islanda şi Uniunea Europeană". "Nu vor mai avea loc negocieri decât după susţinerea unui referendum în acest sens", mai declara în luna mai Gunnlaugsson iar pe 14 iunie, guvernul de centru-dreapta de la Reykjavik îşi reitera intenţia de a nu adera la Uniunea Europeană.

"Nu a fost uşor pentru mine când am aflat despre noua abordare de la Reykjavik”, a fost reacţia comisarului european pentru extindere Ştefan Fule, care le-a "sugerat" guvernanţilor islandezi să urgenteze organizarea referendumului.

Răspunsul islandezilor a fost prompt: „Nu ştiu la ce referendum şi la ce cadru temporal s-a referit oficialul european”, a declarat ministrul de externe Gunnar Bragi Sveinsson. “Vom proceda aşa cum considerăm de cuviinţă. Guvernul nu va continua procesul de aderare”. Motivele deciziei de opri procesul de aderare, declara ministrul Sveinsson sunt "problemele economice şi criza zonei euro cu care se confruntă Uniunea Europeană", neomiţând să adauge că partidele care au ajuns la putere au promis în campania electorală că Islanda nu va adera la UE iar noul guvern îşi va respecta cuvântul dat electorilor săi. „Aşa funcţionează democraţia” a concluzionat ministrul islandez.

Pe 19 iulie, premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, aflat într-o vizită la Bruxelles, anunţa că "decizia privind aderarea la UE se amână cel puţin până la toamnă şi va depinde de rezultatele referendumului." Un referendum însă ar fi ceva pur formal, aderarea putând fi impusă numai de către guvernanţi. 

Sondajele relevă că mai mult 75% din locuitorii ţării sunt contra aderării la Uniunea Europeană pe care o considera vinovată de criza financiară declanşată pe insulă iar votul naţiunii nu ar face decât să pună capăt oricăror iluzii că Islanda va adera la blocul european.

Oficialii UE sunt şi ei conştienţi şi fac presiuni. "Trenul pleacă. Este în interesul nostru comun ca decizia finală să fie luată cât mai repede", li se adresa în iulie José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, oficialilor islandezi.
Însă politica ţării este una orientată spre independenţă decizională şi spre asigurarea bunăstării prin forţele proprii, fără imixtiuni de la Bruxelles.

Heringi

Unul dintre subiectele fierbinţi care au dus la adâncirea diferendelor Islanda UE a fost pescuitul. Islandezii doresc ca industria piscicolă, industrie de importanţă capitală pentru ei să nu fie reglementată de la Bruxelles.

Problema pescuitului a escaladat recent, ducând la recenta decizie de a renunţa definitiv la orice efort în vederea aderării, eventual şi la referendumul ce se profila la orizont.

Până în acest an, stocurile de hering atlantico-scandinav erau gestionate în comun de Norvegia, Rusia, Islanda, Insulele Feroe şi UE, în baza unui plan pe termen lung şi o repartizare prestabilită a capturii totale admisibile (TAC). Însă în 2013 Insulele Feroe au decis în mod unilateral să iasă din TAC şi au stabilit o cotă autonomă de peste trei ori mai mare decât cea convenită anterior. Islanda a luat şi ea o decizie asemănătoare. Atât Islanda cât şi Insulele Feroe cât şi Islanda şi-au motivat decizia susţinând că procesul de încălzire climatică a provocat o migraţie a macroului către nord şi astfel ele estimează că respectivele cote sunt rezonabile.

Marţi, Uniunea Europeană a decis să interzică importurile de hering şi macrou din Insulelor Feroe, pe care le acuză de pescuit excesiv.

Comisia Europeană a decis şi introducerea de restricţii privind utilizarea porturilor UE de către vase care exploatează stocurile de hering şi de macrou aflate sub controlul Insulelor Feroe. Vaselor din Insulele Feroe li se interzice să acosteze în porturile UE, cu excepţia cazurilor de urgenţă.

„Instituirea unor astfel de măsuri se face întotdeauna în ultimă instanţă. Insulele Feroe ar fi putut pune capăt pescuitului nedurabil, însă au ales să nu facă acest lucru. Acum este clar pentru toată lumea că Uniunea Europeană este hotărâtă să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a proteja durabilitatea pe termen lung a stocurilor”, a declarat Comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki.

Împotriva Islandei, care, asemenea Insulelor Feroe a decis şi ea majorarea în regim unilateral, a cotelor la pescuit în Atlanticul de nord-est , nu au fost luate încă măsuri similare.

La 16 august, Islanda cerea Uniunii Europene să pună capăt "campaniei de ameninţări" iar joi, ziua în care Islanda a anunţat că se pregăteşte să renunţe la aderare, ministerul islandez de Externe anunţat că l-a convocat pe şeful misiunii UE la Reykjavik pentru a-i cere explicaţii în legătură cu interdicţia privind importurile de hering şi macrou din Insulele Feroe.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

László Tőkés, 2012 (la congresul PPE de la Bucureşti): "Consider că toată problematica minoritară, a regiunilor dezavantajate, locuite de minoritari ar trebui să fie cuprinsă în politica de coeziune a Europei unite şi prin aceasta să se încerce depăşirea crizei generale a Europei unite. Între cauzele crizei se numără şi moştenirea comunistă, care ne frământă şi astăzi. Noi considerăm că problema regiunilor este o problemă genuină europeană şi, totodată, una specifică românească. România supercentralizată nu va reuşi să iasă din criză, dacă nu se va face descentralizarea şi regionalizarea ţării. Partidul Popular Maghiar din Transilvania propune un astfel de program de descentralizare, de regionalizare, care va conduce la un sistem de federalism în România."

Postări populare (nu P.P.E. !):