"Fundaţia Europeană Titulescu" - platformă de propagandă a Federaţiei Ruse

Ştia Carol II (cu toate "bubele" lui) de ce l-a scos din guvern pe "marele diplomat" Titulescu. 

Înainte de 1990, pe lângă personalităţile "clasice" (Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân...), două nume mai erau întâlnite printre denumirile unor bulevarde: Titulescu şi Cantemir. Ambii favorabili Rusiei (primul, URSS-ului). Dimitrie Cantemir a murit în exil în Rusia, unde a scris mai multe cărţi. Rămăşiţele sale au fost repatriate în anii '30 din URSS, Titulescu având o contribuţie aici (ca ministru de externe, va stabili relaţii diplomatice între România şi URSS).

După "revoluţie", ambele nume vor fi întâlnite în denumirile unor universităţi şi fundaţii ale unor apropiaţi ai regimului Iliescu. Desigur, tot în linia bunei colaborări cu URSS/Rusia. În legătură cu Titulescu s-a lansat o campanie prin care să i se creeze o imagine de mare personalitate politico-istorică, persecutată de monarhie pentru "vederi progresiste, democratice".

Adrian Năstase este preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu. Fundaţia este inclusă în lista ONG-urilor de interes public în mandatul de premier al lui A. Năstase (H.G. 602/13.06.2002., publicată în M.O. 436/21.06.2002). 

Presedintele Medvedev a propus o noua constructie de securitate europeana, concept care este orientat statelor interesate, nu blocurilor si aliantelor militare, dupa care a lansat un nou aranjament energetic mondial, care acum cateva saptamani s-a configurat intr-un proiect de o noua Carta energetica. Corneliu Vlad a mai spus ca din analizele politologilor si analistilor de politica externa denota faptul ca americanii au mai multa nevoie de rusi pentru asi solutiona problemele lor si anumite probleme prin intermediul Moscovei (vezi Coreea, Iran), decat rusii de americani. Referindu-se la prima intalnire dintre Obama si Medvedev a calificat-o drept o intalnire de tatonare, insa importanti sunt pasii care vor fi facuti de acum incolo.
Publicistul Viaceslav Samoskin, senior editor al Agentiei Inforusia a tinut sa detalieze unele aspecte din rationamentele Kremlinului care au facut sa lanseze acest Tratat de securitate europeana, menit sa completeze documentul actual. Potrivit lui Samoskin noul Tratat va concretiza interesele statelor la nivel global, fara a restrictiona sau a minimaliza interesul unui stat in detrimentul altui stat.

Inforusia.ro, mai 2009

Potrivit Ordonanţei de Guvern 37/30 ianuarie 2003 pentru modificarea şi completarea OG 26/2000, o asociaţie sau fundaţie poate fi recunoscută de către Guvern ca fiind de utilitate publică dacă activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau comunitar, după caz, dacă funcţionează de cel puţin trei ani anterior datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică şi dacă a realizat majoritatea obiectivelor stabilite. 

O altă condiţie pentru obţinerea acestui statut este ca asociaţia sau fundaţia respectivă să prezinte un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de situaţiile financiare anuale şi de bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii trei ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică şi ca valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei trei ani anteriori să fie cel puţin egală cu valoarea patrimoniului iniţial. 

Prin utilitate publică se înţelege orice activitate care vizează atingerea unor scopuri benefice în domenii de interes public general şi/sau comunitar. Recunoaşterea utilităţii publice se face pe durată nedeterminată. În baza OG 26/2000, recunoaşterea statutului de utilitate publică conferă asociaţiei sau fundaţiei o serie de obligaţii şi drepturi, printre care dreptul de a i se atribui în folosinţă gratuită bunuri proprietate publică, dreptul preferenţial la resurse provenite din bugetul de stat şi din bugetele locale, obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea utilităţii publice.

Iar Fundaţia lui Năstase numai de interes public nu pare a fi, din moment ce serveşte drept platformă de propagandă pentru Federaţia Rusă:

Rusia ameninta cu un nou Razboi Rece in cazul in care nu va fi respectat principiul egalitatii in sistemul apararii antiracheta al NATO. Ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, Aleksandr Ciurilin, spune ca Moscova are uneori impresia ca NATO doreste sa o puna in fata faptului implinit, ceea c ear putea duce la dificultati majore in relatiile internationale. 

Rusia propune o organizare sectoriala a sistemului de aparare antiracheta construit impreuna cu NATO, dar cere sa fie respectat principiul egalitatii, avertizand ca in cazul unui esec ar aparea "o problema" in relatiile dintre Moscova si fostul sau inamic din perioada Razboiului Rece, transmite NewsIn.

"Trebuie sa fim pe deplin realisti si oameni seriosi ca sa intelegem ca, daca proiectul se va rezolva fara noi, se vor crea dificultati majore in relatiile internationale", a avertizat joi ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, Aleksandr Ciurilin.

"Apararea antiracheta comuna este o forma unica de colaborare in domeniul securitatii. Nu este acelasi lucru cu o alianta militara, dar sunt lucruri, prin esenta lor, foarte, foarte asemanatoare. Crearea unui astfel de sistem solicita o intelegere reciproca deosebita. De aceea, crearea unui astfel de sistem ar avea o importanta extraordinara pentru intregul complex de relatii Rusia-NATO si ar pune capat tuturor speculatiilor legate de fosta confruntare si dusmanie. Si invers, in cazul unei nereusite, in mod natural, apare o problema", a explicat Aleksandr Ciurilin.

El a participat joi la o conferinta organizata de Fundatia Titulescu la care a vorbit despre politica externa a Rusiei.

Ambasadorul a atras atentia ca Moscova are impresia ca NATO ar dori sa puna Rusia in fata faptului implinit si a subliniat ca tara sa doreste sa participe in mod egal la elaborarea sistemului. "Am fost pusi putin in garda de faptul ca colegii nostri din NATO , in discutiile lor interne, sunt cu un pas sau chiar cu doi inaintea noastra. Se lasa impresia ca ar dori sa ne puna in fata faptului implinit in realizarea uneia sau a altei conceptii", a spus Ciurilin, subliniind ca Rusia propune "o serie de idei serioase pentru a fi discutate in comun", ceea ce ar contribui la "urnirea" relatiilor cu NATO.

"Presedintele Dmitri Medvedev a propus si viziunea noastra asupra unui astfel de sistem - propunem o asa zisa organizare sectoriala a sistemului de aparare antiracheta. Bineinteles ca trebuie sa lanseze, in paralel, solutionarea sarcinilor tehnice care apar in aceste probleme foarte complexe", a aratat ambasadorul precizand ca a fost lansata "o discutie serioasa" pe aceasta tema. "La noi, in Rusia, mai ales in cercurile politice de la Moscova tema antiracheta s-a discutat foarte intens mai ales in contextul discutiilor privind tratatul START", a mentionat diplomatul.

"N-as dori sa gresesc, dar mi se pare ca acest proiect are perspective", a mai afirmat ambasadorul, in conditiile in care noul tratat START a intrat deja in vigoare la inceputul acestei luni.

Ciurilin a enumerat cateva dintre principiile de care Rusia doreste sa se tina cont in elaborarea comuna a apararii antirachete: "Din partea noastra s-a spus destul de clar si convingator ca un astfel de sistem poate fi creat cu respectarea catorva optiuni principiale si consideram ca este foarte realist in primul rand sa se construiasca pe principii de egalitate. In al doilea rand, principiul conexiunii potentialelor deja existente, trebuie sa se construiasca in asa fel incat sa nu se creeze probleme celeilalte parti. Trebuie sa se creeze cu tinerea pretioasa de cont a intereselor celeilalte parti. Si trebuie sa fie un raspuns colectiv la provocarile colective de securitate", a punctat ambasadorul.
La summitul NATO de la Lisabona, din noiembrie 2010, Rusia a fost invitata sa participe la apararea antiracheta pe care NATO intentioneaza sa o construiasca in Europa avand in centru pilonul american. Termenii acestei cooperari urmeaza insa a fi definiti.

La intoarcerea de la summitul de la Lisabona, presedintele Traian Basescu a explicat care ar fi cadrul general al acestei cooperari, subliniind ca nu s-a pus problema unei interdependente: "Scutul antiracheta NATO e un scut antiracheta NATO, la fel cum cel al Federatiei Ruse e al Federatiei, fiecare cu sistemele lui de securitate. Ceea ce discutam, si noi suntem pentru o abordare graduala - spre deosebire de multi alti entuziasti, Romania are viziunea corecta, confirmata si de pozitia SUA - noi vizam o abordare graduala a cooperarii intre NATO si Federatia Rusa din acest punct de vedere. Nu trebuie inteles ca ne amestecam structurile de comanda si control al celor doua sisteme, dar putem coopera. Spre exemplu, o racheta lansata asupra unui obiectiv de pe teritoriul unui stat NATO este detectata de propriul sistem, cand sistemul NATO va fi integral realizat, cum la fel de bine poate fi detectata si de sistemul Federatiei Ruse. Problema de cooperare se aseaza aici: daca primul care poate sa loveasca acea racheta este Federatia Rusa, ne intelegem ca o loveste, fara sa o mai lase sa ajunga in raza de actiune a sistemului noastru? Sau daca se lanseaza o racheta impotriva unui obiectiv de pe teritoriul Federatiei Ruse, dar primul care o detecteaza e sistemul NATO, ajungem la o intelegere ca cel care detecteaza primul racheta o loveste fara s-o mai lasa sa respire prea mult?", a explicat Basescu, exprimandu-si increderea ca se va ajunge la acest gen de cooperare intre NATO si Rusia.

ziuaonline.ro


De fapt, Titulescu a fost un trădător:

La 13 septembrie 1936, Gheorghe Cantacuzino, seful organizatiei judetene Dolj a Partidului National Liberal condus de Gheorghe I. Brãtianu, transmitea urmãtoarea informatie: "Pânã la 10 septembrie 1936, urmau sã soseascã în România 100 de tunuri si 3 escadrile de avioane, care au fost comandate de guvernul român la uzinele din Franta. La începutul lunii septembrie 1936 a fost trimis la acele uzine d-nul subsecretar de stat Caranfil, care a constatat cu surprindere cã tunurile si avioanele comandate de România au fost demult gata, însã d-nul Titulescu, care fusese personal la uzine, a spus cã tara româneascã nu are nevoie de acel armament si de avioane si cã pot sã le trimitã în Spania, care solicitase si ea asemenea materiale. Acele tunuri si avioane, dupã cum rezultã din rapoartele date de agentii de spionaj ai Germaniei si Marii Britanii, ar fi fost debarcate parte în Barcelona, iar celelalte în Bilbao si îndreptate spre frontul comunist din Spania. Aceastã faptã, la care se mai adaugã si cele specificate la punctele nr. 1, 2 si 3 de mai sus (care se referã la pozitia lui Titulescu în problema agresiunii italiene din Abisinia si la Conferinta de la Montreux, n.n.), a fost adusã la cunostintã Majestãtii Sale regelui Carol al II-lea si din aceastã cauzã d-nul N. Titulescu a fost debarcat de la Ministerul Afacerilor Strãine, fãrã a mai fi consultati ceilalti membri ai guvernului." (28) Potrivit rapoartelor informative ale Sigurantei Generale a României, cele 100 de tunuri si 15 avioane cedate Spaniei republicane au fost transportate direct pe frontul de la sudul Madridului. Intermediarii acestui transport au fost fratii Itzaak si Levi Kahan, bancheri olandezi originari din Rusia si rude prin aliantã cu Lev Trotki (29).

http://www.mircearusnac.go.ro/capitolul31.htm 
 

Scrisoarea lui Nicolae Titulescu catre Walter Roman, 1936.

“Domnului Walter Roman, comandantul de artilerie al Brigazii XI Internationale,

Sincere multumiri pentru atentia dumneatale plina de caldura.

Cand pacte nu sunt respectate si oameni de stat devin falimentari, imi face o deosebita placere sa pot felicita oastasi romani care, actionand in spiritual echitatii si dreptatii, reinvie departe de patrie virtutile stramosesti. Nicolae Titulescu.”

http://foaienationala.ro/corespondenta-dintre-titulescu-si-roman-din-1936.html