Dom' profesor - portret "la minut"

Simpatic personaj! Când te uiţi la el, ţi se pare că nu se uită la tine. Numai bunul meu amic Traian Ungureanu mai are acest fel derutant de a te privi concomitent în faţă şi-n lateral. Sigur că nu e vina lor, dar te poţi întreba dacă ei văd corect ceea ce, politic, susţin şi dacă nu cumva e un fel de solidaritate – cum să-i zic? – „dioptrială” cu bădiţa Traian, care nici el nu le chiteşte prea bine. Din acest punct de vedere, dacă aş fi Cristian Preda, eu aş urma îndemnul etern valabil al lui Constantin Noica, de a ne apleca asupra caietelor eminesciene de la Biblioteca Academiei (chit că între timp ele au fost editate) şi a le mai descifra o dată, aşa cum au făcut, cu dioptriile lor, un Perpessicius, un Petru Creţia. Ar fi o îndeletnicire mult mai de folos decât să descifrezi ordonanţele de urgenţă ori proiectele guvernului Boc, oricum, logic cel puţin, ilizibile.

Cristian Preda are, spre cinstea lui, un doctorat în ştiinţe sociale la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, cu menţiunea „foarte bine, cu felicitările juriului în unanimitate”. Şi totuşi, văzând prestaţia de-acum a Domniei-Sale, oare de ce îmi vine-n minte taman versul eminescian cu „Ai noştri tineri la Paris...”?

 Ioan Groşan, Ziua veche: Personaje politice care şi-au ratat vocaţia. Azi: Cristian Preda